Metoda extragerii de monoliți, descrisă în numărul anterior al revistei, este mai greoaie, dar permite obținerea unor informații conforme cu realitatea din câmp.
În funcție de starea de vegetație, se va stabili și momentul optim pentru fertilizarea cu azot, cu doze corelate cu cele aplicate în toamnă la pregătirea patului germinativ.
Salvați culturile înființate tardiv!
• Culturile de grâu și de orz care au intrat în iarnă abia răsărite, cât și cele cu densitate mică, trebuie să fie fertilizate cu azot cât mai devreme cu putință, pe teren încă înghețat. Aplicarea devreme a unor doze de 60-80 kg/ha determină formarea de frați fertili, pe când fertilizarea târzie cu azot în primăvară va determina formarea de frați sterili.
În zonele de câmpie, cu soluri cu reacție neutră, se obțin bune rezultate folosind azotatul de amoniu. În zonele de deal, cu soluri cu reacție acidă, se va folosi Nitrocalcar, iar pe solurile cu reacție alcalină (sărăturate), recomandat este sulfatul de amoniu. Folosirea îngrășămintelor complexe în această etapă de fertilizare a culturilor de toamnă nu este justificată, deoarece fosforul din aceste îngrășăminte nu va fi valorificat de plante.
Culturile de orz și grâu cu densitate mare, care au fost fertilizate din toamnă, la pregătirea patului germinativ, nu se vor fertiliza cu azot în această perioadă, deoarece le vom sensibiliza la cădere și la boli.
• Culturile de secară nu necesită a fi fertilizate devreme, deoarece la această specie înfrățirea s-a încheiat încă din toamnă. Acum se previne sensibilizarea la cădere a plantelor.
• Rapița pentru ulei este mare consumatoare de azot; dozele care se aplică în țările mari cultivatoare, pentru obținerea unor recolte de peste 4000 kg/ha, se situează între 150 și 200 kg/ha s.a. Fermierii din Germania, pentru recolte de 4000-5000 kg/ha, aplică circa 200 kg/ha azot, din care jumătate din doză este aplicată pe teren încă înghețat, iar diferența se administrează mai târziu, în faza de butoni florali.
Culturile de rapiță care au densitate mică și cele semănate mai târziu, întârziate în vegetație, se impune a fi fertilizate încă în această lună.
Semănatul din epoca I!
La sfârșitul lunii februarie, pe alocuri ar putea începe semănatul. Plantele vizate sunt: ovăz, grâu de primăvară, orz, orzoaică de primăvară și triticale de primăvară dintre cereale; mazărea, lintea, năutul, bobul și lupinul alb din grupa leguminoaselor cultivate pentru boabe; macul, muștarul alb și negru, sfecla pentru zahăr, inul pentru ulei și șofrănelul dintre plantele tehnice; anasonul, jaleșul, isopul, gălbenelele dintre plantele medicinale frecvent cultivate.
La alegerea soiurilor este necesar să acordați aceeași atenție ca și la celelalte culturi, respectiv să fie adaptate la condițiile climatice și de sol, din zona în care este situată ferma, să fie rezistente la secetă, cădere, frângere, la boli și la dăunători. Cu precădere, orientați-vă spre soiurile create în țara noastră și abia apoi spre cele din alte țări cu condiții asemănătoare.
– Nu cumpărați semințe fără buletin de analiză, din care să rezulte: anul producerii, puritatea, germinația, puterea de străbatere și starea fitosanitară.
– Cereți informații precum: dacă sămânța a fost sau nu tratată; dacă sunt tratate, cu ce substanță, în ce doză și care este toxicitatea substanței respective. Dacă sămânța nu a fost tratată, procurați din timp substanțele insectofungicide necesare, admise pentru specia respectivă, și respectați cu strictețe regulile de manipulare și de efectuare a tratamentului.
– Nu cumpărați semințe fără luciu specific, care au pete sau mirosuri străine (aceste elemente vă dau indicii cu privire la modul în care au fost păstrate).
Până la data semănatului, păstrați sămânța în magazii uscate, ferită de temperaturi foarte scăzute și de atacul dăunătorilor.
Cum pregătiți corect însămânțările de primăvară?
Valorificați orele bune de lucru pentru efectuarea lucrărilor solului întârziate și pregătirea patului germinativ pentru culturile din epoca I.
Patul germinativ pentru culturile care se seamănă în epoca I se poate efectua numai după ce solul s-a zvântat, pentru a evita tasarea. Numărul de treceri cu utilajele trebuie să fie cât mai redus, astfel ca la o singură trecere să se rezolve mărunțirea, afânarea și chiar fertilizarea și erbicidarea preemergentă. Acest lucru este posibil în fermele cu dotare corespunzătoare, cu mașini moderne, complexe, dar parțial se poate realiza și prin folosirea de agregate de mașini din setul existent în fermă.
Pentru fertilizarea înainte de semănat, preferați îngrășămintele complexe de tipul 1:1:1, 2:1:1, sau alte tipuri, în funcție de specificul culturii beneficiare. Stabilirea corectă a dozelor de îngrășăminte, respectiv aplicarea unor doze eficiente și sub aspect economic, poate fi făcută numai pe baza analizelor agrochimice. Pe lângă aceasta, se vor respecta particularitățile de nutriție ale fiecărei plante, consumul specific, planta premergătoare, sistemul de cultură (intensiv sau ecologic) și nivelul producției dorite.
La erbicidarea preemergentă se vor folosi numai erbicide admise, conforme cu Codexul produselor omologate, și în funcție de buruienile specifice din parcela respectivă, semnalate în anii anteriori.
Reglarea corectă atât a mașinilor folosite pentru fertilizare, cât și a echipamentelor pentru erbicidare, vă asigură eficacitate, economii și protecția mediului înconjurător.
ȘTIAȚI CĂ…
• Știrul (Amaranthus retroflexus) – plantă menționată în vechime ca fiind „regina nemuririi” (în scrierile sanscrite), iar de către asteci ca „hrană a imortalității”, ale cărei semințe au fost denumite mai târziu ,,boabele lui Dumnezeu” – era socotit la fel de prețios ca și aurul;
• Popoarele precolumbiene au descoperit că știrul este mai hrănitor decât porumbul și mai bogat în substanțe nutritive, vitamine și minerale, cu mare efect energizant folosit în alimentație, precum și cu efect miraculos în ameliorarea a numeroase boli;
• Dacă astecii considerau știrul ca plantă cu origine divină, un dar oferit de zei oamenilor, conchistadorii sosiți în Lumea Nouă au interzis cultivarea și utilizarea ei, planta fiind dată uitării până în secolul al XX-lea, când cercetările științifice au evidențiat că are un conținut mare de proteine și este foarte bogată în vitaminele A,K, complexul B,C,E, acid folic, în săruri minerale (calciu, fier,magneziu,potasiu, zinc,cupru) și în aminoacizi;
• În prezent, uleiul din semințele de știr ajută la reducerea colesterolului din sânge, protejează la expunerea la radiații, contribuie la reducerea tumorilor maligne și la recuperarea celor supuși terapiilor cu radiații; datorită conținutului de squalen, are proprietăți unice cicatrizante, ameliorează afecțiuni dermatologice ca psoriazis și pitiriazis. Sub formă de infuzii și decocturi din boabe, știrul ajută în bolile de ficat și de inimă, combate tulburările gastro-intestinale, anemia, diabetul, obezitatea, ulcerul ș.a.
AISR CREȘTE FRUMOS
Începând cu data de 1 ianuarie 2017, Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al AISR. Anul trecut, Alianța Industriei Semințelor din România a acceptat ca membru și Institutul de la Fundulea.
Adunarea Generală a Alianței a analizat și a acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie “Porumbeni” de afiliere la AISR, apreciind activitatea Institutului, precum și relațiile de bună colaborare ale unității de cercetare cu România.
AISR a considerat că viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” și AISR, care reprezintă peste 75 la sută din piața românească de semințe, va fi binevenită pentru ambii parteneri. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” deține șapte laboratoare, în care activează 32 de cercetători științifici. Direcția principală de activitate a Institutului este ameliorarea și producerea semințelor de bază, prebază și perfecționarea tehnologiilor de cultivare a porumbului și a tutunului. Unitatea de cercetare are colaborări pentru ameliorarea și crearea hibrizilor performanți de porumb în parteneriat cu Centre științifice recunoscute din Federația Rusă, Ucraina, Belarus, Kîrgîzstan, Kazahstan și din România.
Acoperă peste 70% din piața românească de semințe
Alianța Industriei Semințelor din România a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70 la sută din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România a primit ca membru Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Antonia IVAȘCU – Director Executiv AISR
Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017
