„Peste câteva zile se va da startul campaniei de strângere a recoltei din câmp, în zona costieră, cea mai expusă secetei, care se întinde pe arealul Agigea – Negru Vodă, Arsa, Albeşti, Mangalia, Costineşti, Eforie, Constanţa. În acest areal, considerat un pol al uscăciunii, cu indicele de ariditate cel mai ridicat din România, s-au început primele lucrări de irigaţii în anul 1964. Acum sunt praf şi pulbere! În 33 de ani s-au distrus sistemele de irigaţii şi nu s-a făcut nimic! Pot să afirm că în ultima vreme, suprafeţele de orz s-au diminuat de la an la an, deoarece a scăzut interesul faţă de această cultură. Zootehnia a intrat într-un con de umbră şi ca urmare orzul nu mai este cerut”, ne-a declarat dr. ing. Dumitru Manole, fermier din Amzacea, judeţul Constanţa.

Din datele Direcţiei de specialitate, la nivelul judeţului Constanţa se cultivă în jur de 35.000 ha cu orz şi circa 25.000 ha cu orzoaică pentru bere. De asemenea, cultura grâului ocupă anual o suprafaţă în jur de 180.000 de hectare.

Dumitru Manole: “Nu vreau să dau cifre să nu alarmez piaţa!”

Cunoscutul agricultor recunoaşte că anul va fi deosebit de greu, mai ales pentru fermierii constănţeni care se vor mulţumi cu obţinerea unor recolte satisfăcătoare, dar nu cu indice de profitabilitate ridicat, mai ales că vin semnale proaste din zona ofertei de preţ. „Nici pe departe nu vor fi preţurile la nivelul care a fost în urmă cu doi ani, în 2022!”, mărturiseşte Dumitru Manole.   

În ferma sa de la Amzacea, prin tehnologia lucrărilor minime ale solului, a pregătit şi semănat în condiţii de uscăciune severă 500 de hectare cu grâu, majoritatea plantelor răsărind la jumătatea lunii decembrie. „Vizavi de producţiile estimate, am şi eu speranţe, nu vreau să dau cifre să nu alarmez piaţa!”, rosteşte prudent.  

Câmpul plânge, plantele suferă din cauza secetei!

În lipsa apei, semănăturile de primăvară plâng! „În zona litoralului, trebuie să adăugăm, pe lângă secetă, (în luna trecută au căzut doar 14 mm de precipitaţii), o altă problemă. Din aprilie şi până în mai în regiune au fost mari alternanţe de temperatură, ziua 14-15 grade C, noaptea de până la 0 grade, fapt pentru care fenofazele în care se află acum floarea soarelui şi porumbul, nu sunt cele pe care ni le-am fi dorit!”, susţine producătorul agricol constănţean.

Floarea soarelui –  cultura marker al schimbărilor climatice

Dumitru Manole, membru şi preşedinte fondator al Asociaţiei pentru Cultura Florii-Soarelui din România, consideră că această cultură „marker al schimbărilor climatice”, cum a denumit-o, în ultimii ani intrase declin de producţie. „Principala cauză a fost lupoaia (Orobanche cumana), o buruiană parazită care a pus serioase probleme cultivatorilor dobrogeni. (În podişul Casimcei chiar se renunţase la această cultură!). Însă, începând cu anul 2008, odată cu introducerea imazamoxului, (substanţă chimică ce controlează destul de bine parazitul) floarea soarelui a renăscut. Astfel, suprafaţa a crescut la 110-120 mii de hectare anual”, explică fermierul.

Acesta a ţinut să precizeze că, în sezonul din 2019, cultivatorii constănţeni au obţinut o producţie medie de 3.504 kg/ha, pe cele 110.000 de hectare, îndeosebi prin adaptarea tehnologiilor de cultură la schimbările climatice.  

Agricultorul are cultivată cu prăşitoare de primăvară o suprafaţă de 313 hectare şi încă mai are emoţii până ce va vedea recolta pusă la adăpost în hambar. 

Prima staţie meteo din România în dotarea fermei de la Amzacea!

Ca noutate, la Centrul de cercetare agricolă de la compania Sport Agra – Amzacea, fondată de dr. ing. Dumitru Manole, funcţionează prima staţie meteo instalată într-o exploataţie agricolă din România. Aceasta este conectată la Administraţia Naţională de Meteorologie şi permite fermierului luarea unor decizii optime în dinamică privind starea vremii din zonă, analizarea unor parametri climatici, cât şi declanşarea lucrărilor din campaniile agricole în perioadele optime.

Marian MUŞAT