„Cum în toamnă nu am putut înfiinţa culturile la timp, am fost nevoiţi să punem în primăvară o suprafaţă dublă de porumb, adică 350 de hectare. De aceea a trebuit să mai cumpărăm o prăşitoare, ca să putem lucra în timp util cu două utilaje. Am fost la târg, am pus ochii pe ea, negociind preţul la 10.848 euro. Mi-au adus-o ca pe mobilă, a trebuit s-o montez la fermă. La începutul lunii iunie, când porumbul va avea 8-9 frunze, prăşitoarea pe opt rânduri va primi «botezul» câmpului!”, ne-a declarat Tudorel Mancă.
Fermierul are doi mecanizatori destoinici pe care se bazează campanie de campanie: Florin Subţirică şi Marinel Baciu. „Cei doi pot realiza la prăşitul mecanic mai mult de 50 de hectare la zi, dar se întârzie, căci trebuie să se încarce utilajul la capul locului şi apoi mai sunt suprafeţe mici şi înguste, flancate de loturile oamenilor. Una peste alta, în şase zile bune de lucru pot termina lucrarea, dar totul depinde de vreme”, a susţinut producătorul agricol din Zăvoaia.
Culturile de primăvară se dezvoltă armonios
După cum ne spune, a erbicidat culturile de porumb cu un mixt format din Equip şi Buctril pentru controlul buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene, apoi a aşteptat 12-14 zile pentru ca produsele să-şi facă efectul scontat. Odată cu păşitul, va fertiliza cu uree NG, în cantitate de 200 kg substanţă brută la hectar.
În satul Dudescu (Zăvoaia) unde are ferma, floarea-soarelui este bine hrănită şi curată. „Avem 50 ha de floare pe bază de Pulsar cu sămânţă hibridă de la Euralis. Cultura este frumoasă – fertilizată la semănat şi erbicidată în postemergenţă”, a precizat cultivatorul.
În Bărăganul de Mijloc a plouat cam 40 litri/mp, suficient cât să nu pornească staţiile de pompare. Canalele magistrale sunt pline cu apă, dar nu este cazul să irige culturile.
Un grâu care promite 5 tone la hectar
„Teoria lui Dimitrie Muscă de la Arad este să ai 800 de plante/mp şi să contezi numai pe bob, fără fraţi! Adică spicul de bază să-ţi dea un gram, iar la 800 de spice înseamnă că vei obţine 8 tone/ha. Eu la ce am aicea, cred că am să fac 5 tone”, a precizat sigur pe el Tudorel Mancă.
Sămânţa de grâu o produce în fermă, din soiul românesc Glosa, care este foarte bine adaptat condiţiilor de climă şi sol din Bărăganul brăilean. Cumpără categoria bază sau prebază şi foloseşte sămânţa până la C1. „Ies mai ieftin cu cheltuielile pe hectar. La tehnologia pe care o fac costurile ajung cam la 2.000 lei/ha. Producţia medie de grâu în ultimii ani a fost de 5 tone/ha, la neirigat. Vândut cu 70 de bani kilogramul, fac 3.500 lei venit pe hectar. Dacă mai adaug şi subvenţia, iată că e destul de profitabil grâul! Şi nu este o cultură grea, pretenţioasă!”, a susţinut Tudorel Mancă.
„La porumb, costurile se apropie de 2.400 lei/ha, cu irigatul cu tot poate să se ducă până spre 3.000 lei. Energia electrică este mai scumpă! În schimb, e un alt efort; trebuie mişcate instalaţiile de udare cu tractorul… De regulă, produc în medie cam 10 tone de porumb la hectar. Îl vândut cu 50 de bani kilogramul şi obţin un venit de 5.000 lei/ha”, a continuat fermierul calculele.
Scopul final: maximizarea profitului
Tudorel Mancă este de profesie economist. Ca orice fermier interesat să maximizeze profitul afacerii, urmăreşte evoluţia preţurilor produselor agricole de pe piaţă. „E greu cu preţurile, sunt volatile, fluctuante. La contractele futures, grâul a fost 92 de bani, acum s-a dus în jos înapoi sub 70 de bani! Dacă aş prinde un achizitor care să-mi dea 65 de bani luat din câmp, aş fi mulţumit! Acum caut un contract de porumb pentru 2.000 de tone. Anul trecut am livrat la 68 de bani/kg vreo 2.000 de tone. La floarea-soarelui preţurile au fost proaste! Poate anul ăsta să fie ceva mai bune, pentru că nu este rapiţă! Om trăi şi vom vedea!”, ne-a declarat încrezător fermierul.
Creşterea animalelor şi legumele – aducătoare de venit
Pe lângă cultivarea plantelor pe mai bine de 400 hectare, Tudorel Mancă creşte şi animale. Zootehnia lui numără câteva sute de capre şi oi din rasa Cărăbaşă de Teleorman. Din laptele muls, face brânză într-un punct de lucru autorizat şi o vinde în sat sau pe piaţa liberă.
Are o păşune de vreo 25 de hectare pe care a amenajat o lucernieră. A cosit, urmând balotarea şi transportul nutreţului în parcul de furaje.
Tudorel Mancă are o gospodărie închegată. Are două solarii ce însumează 1.200 mp în care produce roşii, ardei gras, ardei capia şi vânătă, pentru nevoile familiei. Ce este de prisos, vinde prin magazinul de la poartă. Zilnic se cumpără 2-3 cutii de roşii şi ardei gras. Din când în când, vine un nepot şi ia legumele proaspete en gros şi le vinde prin pieţe şi prin târgurile din oraşele mari.
Tudorel Mancă: „Am avut o primăvară dificilă, friguroasă, dar pentru cerealele păioase a fost bine! Am semănat grâul la timp (între 1 şi 10 octombrie) şi ne-a răsărit între 20 februarie şi 5 martie! Arată bine acuma, ca densitate. Vreau să spun că nu mai contez pe fraţii de toamnă. Am mărit norma la semănat, utilizând peste 300 kg de sămânţă la hectar!”
SAHARA DIN BĂRĂGANUL DE MIJLOC
La Dudescu, terenurile nu sunt grozave, dar fermierii locului nu au ce face: „le muncim că sunt ale noastre!” Sunt soluri cu textură nisipoasă, slabe din punct de vedere al fertilităţii. Nu se compară nici pe departe cu cernoziomul de la Urleasca, mai la nord, la vreo 30 km depărtare, unde este considerat cel mai bun sol din ţară! Pământul, dacă nu l-ar lucra nimeni, s-ar pierde! „Suntem pe malul Călmăţuiului şi toată zona de la Însurăţei până la Ruşeţu e cunoscută ca fiind cu risc de deşertificare. Să vedeţi cum plimbă vântul nisipul de la Însurăţei şi până la Zăvoaia, de zici că-i Sahara! Am avut o solă cu grâu pe un deal, unde vântul ce purta nisipul a înaintat cu repeziciune, a astupat un drum secundar şi apoi a sufocat plantele pur şi simplu!”, a susţinut Tudorel Mancă.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)
