Prin Hotărârea de Guvern nr. 1199 din 30 noiembrie 2011, prima pe cap de animal la ovine/caprine s-a redus la 40 lei, în limita unei alocări de 299.103.480 lei, şi nu 336.491.415 lei, cât a prevăzut iniţial proiectul de lege. „Ar fi trebuit să primim 80 lei de ovină.
Federaţia Oierilor de Munte a cerut un sprijin suplimentar de 12 euro pentru oaia de munte, şi nu de la bugetul de stat, ci pe o schemă de sprijin asemănătoare cu cea dată pentru vacile de lapte din zona defavorizată, la care ne îndreptăţeşte Regulamentul CE nr. 73/2009. Dar degeaba…”, ne-a declarat Eugen Gonţea, preşedintele FOM.
Bani… pe credite bancare
Cum banii se alocă din bugetul pe 2012, cine vrea subvenţie mai repede trebuie să facă un drum la APIA, apoi la bancă. Începând cu 19 decembrie a.c., APIA eliberează adeverinţe solicitanţilor pentru a contracta credite în contul primei pe cap de animal. „În discuţiile cu MADR, am insistat să nu se depăşească data de 28 februarie pentru finalizarea plăţilor din bugetul de stat. Oficialii evită stabilirea unor termene şi respectarea oricăror înţelegeri.
Deocamdată, s-au reînnoit protocoalele cu instituţiile bancare de la care am mai luat astfel de credite. Se pare că băncile au cerut garanţii suplimentare şi va fi implicat şi FGCR-ul. Astfel, la comisionul datorat băncii, mai plătim şi FGCR-ului un leu, şi uite-aşa pierdem vreo 3 lei/cap de oaie”, ne-a declarat Ionică Nechifor, secretar general al Federaţiei „Romovis”.
Datori vânduţi statului
Din lista beneficiarilor pe 2011 vor pica cei care aveau datorii la stat la data solicitării sprijinului din anii anteriori. „În judeţul Neamţ avem 900 de crescători în această situaţie, la Suceava, circa o mie, ca de altfel în toată ţara. În 2011, s-a renunţat la declaraţia pe proprie răspundere, pe motiv de neconstituţionalitate.
Dacă Ministrul Agriculturii nu elaborează o Hotărâre de Guvern prin care să anuleze efectele acestei prevederi din legislaţia anilor trecuţi, atunci mulţi vor returna subvenţiile primite din 2008 încoace şi timp de trei ani nu mai au dreptul la CNDP”, a avertizat Ionică Nechifor.
Consiliul Naţional al Muntelui
Prima reuniune a Consiliului Naţional al Muntelui a avut loc vineri, 9 decembrie, la Bucureşti, organizatori fiind Forumul Montan din România şi Comisia pentru agricultură din Senat.
Din Comitetul de Organizare a făcut parte şi Federaţia Naţională a Oierilor de Munte, reprezentată de cinci membri, printre care şi preşedintele acesteia, Eugen Gonţea. „Am prezentat câteva dificultăţi cu care ne confruntăm toţi cei care ne desfăşurăm activitatea în zonele de gol alpin.
În primul rând, avem o problemă cu păşunatul şi adăpatul animalelor în pădure, precum şi cu adăpostirea animalelor pe timp de caniculă. Din punct de vedere legislativ, am susţinut ca numărul câinilor însoţitori să nu fie limitat per turmă, ci dimensionat în funcţie de numărul de ovine.
Ce fac cu trei câini, din care unul rămâne la stână, dacă mă atacă 7-8 lupi?! Apoi, peste 20 la sută din animale ne sunt răpite de carnivorele mari, iar porcii mistreţi ne fac un dezastru pe păşuni. Dorim să fim despăgubiţi pentru pierderile suferite”, ne-a enumerat, Eugen Gonţea, câteva dintre problemele de zi cu zi ale oierului montan.
Radu Rey, preşedintele Forumului Montan din România (FMR), a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte sărăcia generalizată a populaţiilor rurale montane şi depopularea acestor areale. „România se situa încă din anul 2000 pe locul I în Europa ca şi grad de sărăcie a populaţiei rurale montane, iar la finele anului 2011 în zonele de munte se constată reduceri semnificative ale efectivelor de bovine şi ovine şi a volumului de îngrăşăminte organice, cu degradări tot mai accentuate ale florei furajere naturale şi a fâneţelor şi păşunilor”, a declarat Radu Rey, citat de Agerpres.
Zona de munte a României cuprinde 3.560 de sate în 27 de judeţe şi se întinde pe 74.000 de kilometri pătraţi, respectiv circa 3,2 milioane hectare de terenuri agricole, din care 2,5 milioane ha păşuni şi fâneţe naturale. Zona de munte are peste 800.000 de gospodării şi 2,1 milioane de agricultori.
OCUPAŢIA DE „OIER MONTAN” A FOST STANDARDIZATĂ
După ce Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru” Bistriţa-Năsăud în colaborare cu AGROM-RO – Centrul de Instruire în agricultură Sângeorgiu de Mureş, a obţinut, în urmă cu un an, toate avizele necesare introducerii în Clasificarea Ocupaţiilor din România (C.O.R.) a meseriilor de Oier montan (C.O.R. 612108) ca arie ocupaţională cu meseriile aferente de: Crescător de oi montan (C.O.R. 612109), Baci montan (C.O.R. 612110) şi Cioban montan (C.O.R. 612111), în luna octombrie a.c., Autoritatea Naţională pentru Calificări a aprobat, prin Decizia nr. 307/27.10.2011, standardele ocupaţionale pentru aceste meserii.
„Am ajuns în etapa finală de publicare în Monitorul Oficial a Deciziei de introducere a calificărilor aferente şi în Nomenclatorul de meserii din România. Astfel, am încheiat o muncă de doi ani şi jumătate. Această reuşită este valabilă pentru întreg oieritul românesc, însă pentru noi, cei implicaţi în demers, reprezintă o nouă contribuţie la marele edificiu al oieritului autohton”, ne-a declarat Vasile Turculeţ, preşedinte al Asociaţiei „Dealu Negru”.