Tipul de sol, conţinutul de apă, condiţiile meteorologice, traficul greu şi prelucrarea terenului pot juca un rol determinant în crearea unui sol compact, greu de gestionat pentru exploatarea lui agricolă.

Compactarea terenului agricol se referă la procesul prin care porii din sol sunt înghesuiţi şi reduşi în dimensiune, făcând solul mai dens şi mai puţin permeabil. Aceasta poate fi cauzată de activităţi umane, cum ar fi cultivarea solului cu maşini grele sau păşunatul excesiv, ori poate fi rezultatul condiţiilor climatice, cum ar fi precipitaţiile abundente.

Compactarea solului poate avea efecte negative asupra culturilor, deoarece poate limita accesul la oxigen, apă şi la nutrienţi, elemente necesare pentru dezvoltarea plantelor. De asemenea, poate împiedica rădăcinile plantelor să se extindă şi să se dezvolte, ceea ce poate reduce producţia, dar şi rezistenţa la secetă şi la boli.

Tasat-compactat vs. afânat. Cum putem determina gradul de compactare a solului?

TRAFICUL INTENS ACŢIONEAZĂ ÎN PROFUNZIME

Solurile argiloase şi cele nămoloase, precum şi terenurile din regiunile cu climat umed sunt cele mai predispuse la compactare. Însă nici solurile nisipoase şi cele lutoase din zonele climatice uscate nu sunt ferite întotdeauna de acest fenomen.

Traficul intens şi frecvenţa prelucrării solului sunt principalele cauze ale compactării. O piesă de 35-40 de tone de echipament agricol poate avea un impact major şi de profunzime asupra solului, pe 3 sau chiar 4 metri adâncime. Aceste maşini mai grele produc până la 80% din efectul de compactare încă de la prima trecere. De aceea, trebuie cunoscute efectele tasării solului asupra sănătăţii plantelor şi asupra potenţialului de producţie a culturilor, astfel încât să putem acţiona proactiv pentru a le limita.

Vezi cât de importantă este reglarea corectă a presiunii în anvelope!

INFLUENȚA ASUPRA PRODUCŢIEI

De la semănat la recoltat, compactarea solului poate avea efecte devastatoare asupra producţiei:

• Pe un sol compactat, plasarea seminţei în sol şi germinarea ulterioară este o provocare în sine.
• Apoi, pe măsură ce cultura se dezvoltă, rădăcinile plantelor pot avea dificultăţi în a penetra şi explora solul pentru a-şi asigura accesul la nutrienţi.
• Lipsa de aerare şi a schimbului de gaze împiedică metabolismul rădăcinii, ceea ce duce la germinarea sub medie şi la pierderea potenţialului productiv.
• Plantele supravieţuitoare vor experimenta stresul abiotic din cauza lipsei de apă, care în mod normal ajută la transportul nutrienților în întreaga plantă.
• De asemenea, automat va exista o toleranţă mai scăzută la secetă şi o dezvoltare neuniformă a culturii.
• Microorganismele din sol ajută în mod normal culturile să acceseze azotul şi fosforul de care au nevoie, dar nu şi în caz de compactare a solului.

Toţi aceşti factori duc la o scădere a randamentelor. În medie, terenurile compactate sunt mai puțin productive cu 10% până la 20% față de solurile sănătoase.

Cum să reduci fenomenul de compactare pentru a crește productivitatea și fertilitatea terenului?

EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂŢII SOLULUI

Compactarea înseamnă creşterea densităţii solului, scăderea aerării şi pierderea capacităţii de reţinere a apei. Câmpurile se confruntă adesea cu un drenaj slab şi niveluri crescute de salinitate din cauza penetrării limitate a oxigenului şi a apei în sol. Compactarea duce, de asemenea, la eroziune şi la pierderea nutrienţilor. Microorganismele și viețuitoarele din sol, cum ar fi râmele, suferă şi nu pot prospera în lipsa aerului, a apei şi a nutrienţilor necesari pentru supravieţuire.

CUM AFLI DACĂ TERENUL TĂU SUFERĂ DE COMPACTARE?

În principiu, nu e deloc complicat să determini gradul de compactare a suprafeţelor pe care le lucrezi. Pe lângă datele istorice, care ar trebui să constituie un reper solid, există şi posibilitatea de a determina caracteristicile fiecărei parcele în parte prin sondarea efectivă a terenului. Un mod eficient de a afla cum stai din acest punct de vedere este să verifici rădăcinile plantelor. O dezvoltare pe orizontală, în loc de verticală, e un semn clar că plantele sunt în căutare de soluri aerate, care nu sunt compacte. Zonele fără vegetaţie pot sugera, de asemenea, compactarea solului din cauza traficului continuu al maşinilor şi utilajelor din fermă.

Citește o serie de articole despre compactarea solului și soluții pentru gestionarea fenomenului!

SOLUŢII ÎMPOTRIVA COMPACTĂRII SOLULUI

Există mai multe soluţii pentru a preveni sau a trata un sol expus deja fenomenului de compactare. Practicarea agriculturii conservative se numără printre opţiuni. Iar aici, rotaţia culturilor este cea mai la îndemână. Prin diversificarea culturilor şi însămânţarea unor plante care au rădăcini profunde, se poate îmbunătăţi structura solului şi se previne, totodată, compactarea.

Sunt de evitat lucrările solului când acesta este umed sau prea uscat.

Mulcirea poate ajuta la menţinerea umidităţii solului şi la reducerea eroziunii, precum şi la prevenirea compactării prin limitarea frecvenţei cultivării solului.

Aceleaşi beneficii le pot aduce şi culturile de acoperire.

De asemenea, utilizarea maşinilor mai uşoare şi a tehnicilor de irigare poate ajuta la prevenirea compactării solului.

Este important să se îmbine mai multe soluţii pentru a obţine un impact maxim. Este, de asemenea, important să se monitorizeze periodic starea solului şi să se facă ajustări în funcţie de nevoile individuale ale fiecărei sole şi a plantelor de cultură. Nu în ultimul rând, se impune să fiţi foarte atenţi la presiunea din anvelope.

Află șase metode practice pentru a evita tasarea solului în ferma ta!