În cazul în care Ucraina ar fi acceptată în Uniunea Europeană, aşa cum se doreşte, aceasta ar deveni cel mai mare beneficiar al politicii agricole comunitare, în lipsa unei reforme semnificative înainte de aderare.
Potrivit unui studiu realizat recent de către Institutul German pentru Economie (IW), în baza Cadrului Financiar Multianual (CFM) actual al UE, care acoperă perioada 2021-2027, Ucraina ar avea de încasat o sumă între 130 şi 190 miliarde euro, ceea ce reprezentă circa 17% din bugetul total de aproximativ 1.100 miliarde de euro.
Gama cheltuielilor bugetare rezultă din diferitele date cheie pentru Ucraina, care nu ţine însă cont de faptul că populaţia acestei ţări a scăzut considerabil ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei, ce a dus, printre altele, şi la pierderea unor mari suprafeţe arabile. Şi pentru că nu este clar cum va arăta situaţia după război cu privire la revenirea refugiaţilor, IW a luat în calcul două scenarii – pentru situaţia dinainte de război în 2021 şi situaţia actuală în 2023. Cerinţa de finanţare mai mare se aplică datelor cu teren arabil şi populaţie mai mare, aşa cum era înainte de izbucnirea conflictului.
Lider absolut la subvenţii agricole
Potrivit estimărilor IW, după aderarea la UE, Ucraina ar avea dreptul la subvenţii agricole în valoare de 70-90 miliarde de euro, cuantum raportat la CFM 2021-2027. Acestea includ plăţi directe, măsuri de piaţă agricolă şi promovarea zonelor rurale. Chiar şi cu un interval mediu de 80 miliarde de euro, Ucraina ar înlocui Franţa ca cel mai mare beneficiar al sprijinului de la bugetul UEA, care primeşte în prezent 65 miliarde de euro.
Ca parte a politicii de coeziune a UE de promovare a regiunilor mai puţin dezvoltate, Ucraina ar fi probabil îndreptăţită să primească o sumă suplimentară cuprinsă între 50 şi 90 miliarde de euro. Asta include fondurile structurale pentru consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în Comunitate. În plus, Ucraina ar avea dreptul la plăţi din alte categorii ale CFM, deşi acestea nu ar avea un impact atât de semnificativ, în jur de 7 miliarde de euro.
Redistribuirea fondurilor
„Având în vedere acest volum, UE ar trebui să fie pregătită să se reformeze”, concluzionează autorii studiului. Experţii sugerează o realocare a bugetului UE pentru a asigura resursele financiare necesare. Ei văd un posibil punct de plecare în politica de coeziune. Scopul lor principal este de a sprijini regiunile mai puţin dezvoltate.
„Dacă politica europeană de coeziune ar fi reformată la un model de concentrare, în care cheltuielile pentru coeziune sunt limitate la regiunile mai puţin dezvoltate din statele membre mai sărace, aproximativ 140 miliarde de euro ar fi disponibile în perioada de şapte ani a actualului CFM. Prin urmare, redistribuirea în politica de coeziune ar putea aduce o contribuţie semnificativă la acoperirea costurilor aderării Ucrainei la UE”, constată IW, care susţine că acest lucru ar trebui să fie luat în considerare la elaborarea următorului CFM, referitor perioadei 2028-2034, în care ar putea avea loc o extindere a UE.
