FERMA a încercat să afle de la ministrul Agriculturii, Adrian Oros, de ce Ordonanţa Militară nr.10, anunţată de ministrul de Interne Marcel Vela pe 27 aprilie, nu prevede nici o măsură privind redeschiderea vânătorii la mistreţ, aşa cum le promitea fermierilor ministrul Oros, pe 23 aprilie.
DETALII aici: Domnule ministru Adrian Oros, DE CE aţi MINŢIT FERMIERII? Ordonanţa Militară 10 NU ZICE NIMIC de MISTREŢI!
Cum ministrul Oros nu a răspuns solicitării FERMA, am adresat întrebarea şi secretarului de stat în MADR Emil Dumitru, iar discuţia a ajuns într-un punct năucitor. Redăm mai jos dialogul dintre redactorul FERMA şi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Emil Dumitru:
FERMA: Aţi fost pe teren în ultimele zile, aţi văzut terenuri „întoarse” de mistreţi?
Emil Dumitru: Merg foarte des în ultima perioadă să punem în funcţiune staţii de pompare din infrastructura principală de irigaţii acolo unde n-au mai fost puse în funcţiune încă din ’92, ’93, ’98 şi facem eforturi să pornim staţiile acestea de pompare pentru a asigura apă pe canalele magistrale de irigaţii.
FERMA: Am înţeles. V-am întrebat dacă aţi văzut terenuri „întoarse” de mistreţi?
Emil Dumitru: Nu am văzut unde am fost în teren, nu am văzut suprafeţe afectate de mistreţi.
FERMA: Mi se pare cu atât mai gravă problema, există de anul trecut, mistreţul fiind şi vector de răspândire a pestei, furajele şi-aşa o să fie puţine anul ăsta din cauza secetei, dacă o să fie contaminate şi cu pestă, o să se umple iar fermele de pestă africană.
Emil Dumitru: Nu s-a demonstrat ştiinţific că în contatul cu furajele virusul ajunge în fermă, deci nu ar trebui să emitem astfel de opinii în spaţiul public.
FERMA: Mi se foarte grav ce spuneţi. Atunci de ce au fost arse tone de furaje în ferme din Braila şi Tulcea şi de ce proiectul de ordin al ANSVSA prevede că nu e voie ca fermierii să ducă furaje în fermă, nici măcar pentru adăpostul animalelor, decât după 30-90 de zile de la recoltare?
Emil Dumitru: Aţi menţionat că e foarte grav ce am spus eu. Aveţi vreun studiu în baza căruia să putem emite o astfel de opinie, că există o legătură de cauzalitate?
FERMA: Vreau să ştiu de ce, dacă nu există nici un studiu, există fermieri cărora le-au fost arse tone de furaje şi de ce contraziceţi proiectul de ordin publicat la finalul anului trecut de ANSVSA, care prevede 90 de zile pentru introducerea furajelor în hrana animalelor şi adăpost?
Emil Dumitru: Întrebaţi-i pe cei de la ANSVSA chestiunile astea, eu personal nu am văzut nici un studiu ca să existe o legătură de cauzalitate între mistreţ vectorul PPA şi infestarea (sic!) furajelor. Dacă dumneavoastră aţi văzut un astfel de studiu, vă rog să ni-l puneţi şi nouă la dispoziţie. Dacă doriţi să mă întrebaţi altceva, legat de domeniul de competenţă al Ministerului Agriculturii. Toate întrebările pe care le aveţi legate de ANSVSA vă rog să le adresaţi celor de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară.
Vă amintim că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a pregătit, la finalul anului 2019, un proiect de ordin prin care atât cei care cresc porci în gospodării, cât şi fermele mari de creştere a suinelor ar fi obligaţi să respecte mai multe norme de biosecuritate pentru a preveni răspândirea peste porcine africane (PPA), printre care „hrănirea suinelor cu nutreţuri vegetale numai după trecerea unei perioade de cel puţin 30 de zile de la recoltare” şi „folosirea aşternutului vegetal numai după trecerea unei perioade de cel puţin 90 de zile de la recoltare”.
VEZI DETALII despre proiectul de Ordin al ANSVSA care stabileşte Norma pentru creşterea porcilor cu instituirea a trei niveluri de biosecuritate şi care completează Ordinul 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor şi a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, în vigoare din 8 noiembrie 2019: REGULI mai ASPRE pentru CREŞTEREA PORCILOR
De asemenea, atât în MANUALUL OPERAŢIONAL PENTRU INTERVENŢIA ÎN FOCARELE DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ, actualizat şi publicat de ANSVSA în 2019, cât şi într-un document despre combaterea PPA, publicat de MADR în 2018 (Extras privind acţiunile de combatere a PPA), fermierilor li se recomandă de către autorităţi să „se asigure că achiziţionează furaje, aşternut şi porci din unităţi verificate” şi că „nu hrănesc porcii cu furaje de origine necunoscută”.
Mai mult, în Manualul operaţional al ANSVSA este prevăzută „interzicerea administrării în hrana porcilor a furajelor proaspăt cosite (se păstrează cel puţin 30 de zile de la data recoltării)” (Capitolul 1. Profilaxia generală în vederea prevenirii şi controlului introducerii pestei porcine africane în exploataţiile de porcine) şi se precizează că fermierii sunt obligaţi „să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, fără a le administra altor animale” şi „să păstreze izolate ustensilele de grajd, aşternutul, mijloacele de transport folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu” (Capitolul 8 Obligaţii 8.1).
De asemenea, „distrugerea tuturor furajelor şi a materialelor provenite din focar, prin ardere sau îngropare, în aceleaşi condiţii ca pentru cadavre” este regulă obligatorie pentru neutralizarea focarelor de PPA (16.8. Reguli obligatorii 1).
Tot documentele ANSVSA precizează că „Furajele şi amestecul de paie de pe jos, care ar putea fi purtătoare de agenţi patogeni, trebuie arse sau ambalate la un loc cu gunoiul” (Decizie de ucidere în caz de confirmare a pestei porcine africane).
Domnule #SecretarDeStat #LaAgricultură Emil Dumitru, în loc să cereţi presei dovezi ştiinţifice acum, trebuia să cereţi ANSVSA dovezi ştiinţifice în 2018, când în ferme ale unor membri ai Federaţiei ProAgro, al cărei preşedinte eraţi la acel moment, erau arşi zeci de mii de porci şi tone de furaje, din cauza pestei porcine africane. Dacă atunci nu aţi fost pe fază, tot aveaţi ocazia să solicitaţi ANSVSA nişte dovezi, măcar din decembrie 2019 încoace, de când a fost publicat proiectul de ordin care afectează zeci de mii de gospodării şi mii de ferme de creştere a porcilor din România.
