În zona Bădălan, din apropierea muncipiului Galaţi, situată între Lacul Brateş, râul Prut şi drumul european ce leagă municipiul Galaţi de Vama Galaţi – Giurgiuleşti, există un puternic bazin legumicol. În urmă cu aproape zece ani, doi tineri entuziaşti au început cu câteva hectare.
Dacă Oreste Mândru avea ceva în comun cu horticultura, fiind economist la una din fermele fostului IAS Galaţi, Daniel Ciuhureanu şi-a lăsat cariera didactică de profesor de geografie şi a trecut la… “geografia” cultivării legumelor. Acum, cei doi fermieri au ajuns să administreze un grup de producători. Unul recunoscut de MADR.
Brateşleg Grup SRL din Galaţi funcţionează din anul 2008 ca grup de producători, fiind recunoscut oficial în 2009, conform Avizului de recunoaştere emis de MADR. Grupul are ca acţionari cinci societăţi comerciale agricole cu circa 10 ani vechime şi experienţă în producţia de legume, cartofi, cereale, plante tehnice şi furajere. Scopul urmărit este gestionarea şi valorificarea în comun a producţiei agricole, în beneficiul exclusiv al membrilor.
Ceapa, principala cultură legumicolă
Grupul deţine o suprafaţă de peste 800 de hectare, situate în baltă şi câteva zeci, pe terasă în comuna Vânători, cultivă 250 hectare cu legume – cartof, morcov, păstârnac, ţelină, sfeclă roşie, varză – din care ceapa ocupă cea mai parte din suprafaţă – 165 ha. În structura de producţie intră şi cultura mare – grâu, porumb şi soia. Principalul obiect de activitate constă în depozitarea, condiţionarea şi vânzarea legumelor.
Marfa este cumpărată de la membrii grupului şi comercializată, în special, pe reţelele naţionale ale marilor retaileri. „Faţă de anul trecut, preţurile la legume sunt mai mici cu până la 50 la sută. Am avut un an agricol greu, nu ne-a plouat la timp”, ne-a declarat Oreste Mândru.
Unul dintre cele mai mari depozite de legume din zonă
Membrii grupului Brateşleg au accesat prin programele SAPARD şi FEDAR un număr de şase proiecte pentru modernizarea exploataţiilor legumicole. În anul 2009, s-a pus în funcţiune o linie de condiţionat legume complet automatizată, s-au achiziţionat utilaje şi echipamente pentru recoltat ceapă şi morcov, utilaje pentru sortarea şi spălarea rădăcinoaselor, mijloace de transport.
Începând din 2010, marfa se livrează în camioane, paletată şi înfoliată, ca urmare a achiziţiei unei maşini de paletat. De asemenea, oferta de legume îşi va prelungi valabilitatea pe tot parcursul anului în urma construirii unui nou şi modern depozit cu ventilaţie şi frig cu o capacitate maximă de stocare de circa 4.000 de tone. Aici se realizează activităţile de depozitare, sortare, condiţionare, ambalare şi livrare a legumelor aduse din câmp.
Solul de baltă trebuie pregătit bine
Eugen Tudose este inginer agronom, are 37 de ani şi este specialistul grupului. Iată ce ne spune: „Avem terenul situat în zonă de baltă, rezultat din desecarea lacului Brateş. Solul este alcalin, luto-argilos, parţial nisipos. Deci, un sol cu textură grea ce nu permite semănatul direct în mirişte! De aceea, trebuie să scarificăm o dată la doi ani cu utilaje adecvate, iar pregătirea patului germinativ necesită cea mai mare atenţie.”
Loturi de testare a hibrizilor
Membrii grupului se aprovizionează cu materiale de calitate de la parteneri din Olanda. Inputurile sunt scumpe, dar dacă vrei să faci producţie trebuie să investeşti. „Ca să înfiinţăm un hectar de ceapă, numai seminţele ne costă în jur de 40-50 de milioane de lei vechi, pentru unul de morcov cheltuim între 25-30 milioane.
La acestea se adaugă cheltuielile cu celelalte lucrări, cu substanţele… Avem aceiaşi furnizori de sămânţă, de îngrăşăminte, de pesticide”, a precizat Daniel Ciuhureanu. Apoi a continuat: „în fiecare an, avem loturi demonstrative, amplasate pe o suprafaţă de 10 hectare prin care testăm hibrizii noi. Din experienţa noastră, dar şi din cărţile de specialitate, am învăţat că fiecare hibrid are doi – trei ani de stabilitate după care urmează o curbă descendentă de productivitate”.
Profit în fiecare an
Totuşi, trebuie spus că Grupul de producători Brateşleg face afaceri bune, este pe profit, fapt care îl ajută să fie cu dările faţă de stat la zi şi să scape de presiunea împrumuturilor bancare. „Marea noastră şansă este că terenul este la irigat. Apa face minuni în dezvoltarea plantelor. La început, cu peste trei decenii în urmă, reţeaua hidrotehnică a fost proiectată pentru un singur beneficiar, iar acum, la vârf de activitate, face faţă cu greu cererii de apă.
Apoi, energia electrică este foarte scumpă, oare nu am putea şi noi, agricultorii, să o luăm, ca şi „băieţii deştepţi”, la un tarif privilegiat?” – se întreabă, retoric, Oreste Mândru. În Bădălan, pânza freatică este la suprafaţă, unele solele sunt mai joase. Anul trecut, a plouat mult şi a fost nevoie să intre în funcţiune staţiile de desecare.
Zilnic, un tir cu marfă pleacă spre supermarketuri
„Recoltăm ceapă, morcov, ţelină. Ritmul este bun, realizăm cam 100 tone pe zi. La sortat şi ambalat, ajungem şi la 20 tone. Cel puţin un tir încărcat cu marfă proaspătă pleacă, zilnic, spre Bucureşti. Este o piaţă bună, Capitala preia cam 40 de sută din producţia de legume a ţării. Ceapa se termină într-o săptămână, celelalte culturi durează puţin mai mult, dacă vremea va fi bună, cam două-trei săptămâni”, declară Oreste Mândru.
Mecanizarea a redus forţa de muncă
Grupul de producători a absorbit forţa de muncă disponibilizată de la fostul IAS Galaţi. Zilnic, erau pe câmp 2-300 de oameni la muncă. Odată cu mecanizarea, au rămas mult mai puţini. Cam 20 de muncitori permanenţi şi tot atâţia zilieri. O parte dintre cei tineri s-a şcolit în mecanica agricolă, lucrează pe maşini, pe tractoare. Oamenii sunt, în general, mulţumiţi, au salarii bune, în jur de 15 milioane lei vechi lunar.
1 milioane de euro în fiare!
Trecând în revistă parcul tehnic, surprind un gând rostit cu voce tare de Oreste. „Iată, maşinile şi utilajele, am investit în fiare peste 1,5 milioane de euro. Peste cinci – zece ani nu le vom mai putea folosi. Va trebui să o luăm de la capăt”. Dar, fermierul este… mândru! Lucrat ca la carte, fundul fostului lac Brateş realizează recolte bune, de la un an la altul. În urmă cu două cicluri agricole s-a înregistrat şi un record.
Pe o solă de câteva hectare s-a obţinut aproape 70 tone de ceapă la hectar, faţă de cele 30-40 tone, în medie. O mică parte din producţia obţinută aici a plecat la export în ţările comunitare. Anul acesta, exportul a lipsit, piaţa internă a oferit condiţii mai bune de preţ, de livrare.
Totuşi, una din şansele pe care Grupul de producători Brateşleg nu vrea să le piardă ar fi pieţele din est, îndeosebi Moldova, Bulgaria… De cinci-şase ani în baltă se produc varietăţile de ceapă overwinter, extratimpurie, care se recoltează în iunie şi, totodată, e rezistentă, foarte căutată şi cu preţ bun.
Ceapa – o cultură la voia Celui de Sus
Peste câtva timp se va instala iarna. Legumicultorii se tem pentru cultura de ceapă ce va fi înfiinţată. Să nu îngheţe. Firmele asigură culturile la începutul şi sfârşitul iernii. Nu peste iarnă; nu asigură riscul de îngheţ.
În ziua documentării noastre, activitatea din era în toi. În câmp, spre seară, recolta de ceapă de pe două hectare era la adăpost, în depozit, la sortare. Pe o solă cultivată cu soia, o combină Claas realizase o viteză de lucru de 10 hectare. Utilajele de recoltat rădăcinoase nu aveau timp de oprire… În legumicultură este „foc continuu”!
Soia, o cultură prea ieftină!?
Din discuţia cu cei doi administratori ai Grupului de producători, am aflat despre un fenomen de piaţă, cel puţin ilogic şi incredibil! „Cultivăm şi soia, avem înfiinţată o suprafaţă de 200 de hectare cu soia. Însă, pe piaţă, preţul este incredibil de mic, sub 1,1 lei/kg. Anul trecut a fost de 1,25 lei/kg, în condiţiile în care, pe bursă, tona de soia era cotată la 500 dolari.
În România se cultivă o suprafaţă mică, sub 50 mii de hectare. În 2010, producţia medie la hectar a fost undeva la 4.000-4.500 kg/ha, iar în acest an, 3.000-3.500 kg/ha. Dolarul s-a scumpit în comparaţie cu leul, iar preţul la soia a rămas tot mic!”
O explicaţie ar putea fi faptul că, la ora actuală, silozurile sunt pline cu cereale şi floarea-soarelui, Dunărea este scăzută, nu au plecat exporturile! De aceea cererea este mică, pentru că nu mai sunt libere capacităţile de preluare a boabelor de soia”.
Din secretele producţiei de ceapă
„Fiecare hibrid are doi – trei ani de stabilitate, după care urmează o curbă descendentă de productivitate
Daniel Ciuhureanu
Daniel Ciuhureanu: “Ca orice meserie, şi aceasta de legumicultor se… fură! Avem şansa că în vecinătatea noastră sunt exploataţiile agricole conduse de Petre Grigore şi Ion Popa, fermieri recunoscuţi pentru producţiile realizate. Aşa că, am tras cu ochiul la secretele tehnologice!”
În continuare, interlocutorul ne-a expus succint câteva “fiţuici” din examenul de tehnologie a cepei:
• Sunt folosiţi hibrizi olandezi de mare productivitate;
• Rotaţia culturii de face cu atenţie, pentru ca amplasarea culturii de ceapă să nu se facă pe aceeaşi solă timp de patru ani;
• Lucrarea de bază – arătura – se execută din toamnă, la o adâncime de peste 25 de cm, se grăpează imediat, apoi se lasă câteva zile să se aşeze pământul sau se tăvălugeşte;
• Fertilizarea se execută fazial cu azotat, în doze de 100-150 kg/ha; cu potasiu, 150-200 kg/ha şi fosfor, 200-300 kg/ha;
• Patul germinativ, pregătit cu combinatorul şi modelat cu mare atenţie;
• Semănătorile trebuie reglate pentru a lucra la o adâncime de 1,5-2 de cm;
• Tratamentele pentru mană sunt mai mult de 8-10 cu fungicide, la combaterea bolilor şi dăunătorilor, soluţia de lucru recomandată este 500 l/ha;
• Recoltarea se face atunci când 70% din frunze sunt veştede.
INFO
BRATEŞLEG
Principalele produse comercializate
• Ceapa – disponibilă începând cu luna iunie – ceapa overwinteringâ; în iulie din arpagic, iar în august din sămânţă. Se livrează în saci rashel, cusuţi şi egalizaţi, în greutate de 10, 15, 20 şi 25 kg. Culori disponibile: galbenă, roşie, albă. 3 sortimente de mărime: ceapă mică, 3,5- 4,5 cm, ceapă potrivită, 4,5-7 cm şi ceapă mai mare de 7 cm.
• Morcov – începând cu luna iunie. Se poate livra ambalat în saci de rafie de 25 kg, în saci rashel de 15 kg, în saci de celofan transparent, în saci găuriţi de 15 kg, spălat sau direct din câmp.
• Ţelina – din luna august. Se livrează cu sau fără frunze în saci de rafie, în saci rashel, spălată sau curăţată.
• Sfecla roşie – în luna octombrie în saci de rafie, în saci rashel, spălată sau direct din câmp.
• Păstârnac – începând cu luna august. Se livrează în saci de rafie, în saci rashel, spălat sau direct din câmp.
• Varză de toamnă – disponibilă pentru murat sau pentru păstrare, din luna octombrie, în vrac, boxpaleţi sau în saci rashel. Principalele produse sunt ceapa şi morcovul, toate livrările se fac de la sediul punctului de lucru şi nu din câmp.
Brateşleg Grup SRL Galaţi este format din cinci agenţi economici membri – Orestagro, Ecoagra, Agrofin Invest, PFA Tunsu Vasile şi PFA Mândru Mihaela.
