Nu a împlinit 30 de ani, dar Cătălin Prună face tehnologia într-o fermă mare din județul Timiș. S-a pozat într-un lan de grâu durum bine făcut, cu explicația: „Artă și pasiune!”  

LECȚIA CARE SE ÎNVAȚĂ ÎN CÂMP

Cătălin Prună a cultivat în premieră grâul durum. A semănat o parcelă de 70 de hectare cu sămânță de la Saaten Union.

„Am ales Wintergold, soi de toamnă semitimpuriu cu spic aristat, productiv (cu medii de 6 tone la hectar), rezistent la cădere și secetă, dar și la septorioză. L-am semănat după floarea soarelui, pe 17 octombrie, după două treceri cu Jokerul și l-am fertilizat cu un îngrășământ pe bază de fosfor.

Mă bucură că a ieșit bine din iarnă, deși soiul are rezistență medie spre slabă la iernare. Am terminat de erbicidat și pregătesc un tratament pentru complexul de boli foliare, punctual, pe făinare care s-a instalat în lan, folosind Thiovit Jet, produs pe bază de sulf în combaterea bolii, cu efect secundar împotriva acarienilor”, ne-a declarat bănățeanul.

GRÂUL DURUM – UN PARIU CÂȘTIGĂTOR

Pentru tânărul agronom Cătălin Prună este un pariu pe care trebuie neaparat să-l câștige:

„Ce mai mare provocare profesională rămâne grâul durum, lucrez pentru prima dată această cultură și, evident, am emoții! Sunt foarte mulțumit se cum arată în câmp, dar de acum înainte urmează adevăratele examene. Agronomi cu experiență îmi spun că grâul durum e sensibil la anumite boli (rugina brună) și dăunători și are rezistență slabă la arșiță.”

„Vreau să-i învăț tehnhologia, sunt curios să văd cum se comportă în câmpurile noastre. Știu că este productiv, aș fi mulțumit, dacă scot 3-3.500 kg/ha pentru că în zonă nu a dat mai mult de o tonă la hectar! Așadar, grâul durum e o lecție-test și pentru mine, dar și pentru prietenul și colegul meu de facultate, Gabriel Ilie, cu care lucrez împreună, implicat în acest proiect”, a susținut fermierul.

RAPIȚA, SUB ATENȚIA AGRONOMULUI!

În toamnă au fost însămânțate 850 ha de rapiță, 250 cu orz pentru bere și 1.080 hectare cu grâu. După desprimăvărare, câmpul arată binișor, pe un fond secetos.

„Pe rapiță, au apărut dăunătorii, îndeosebi Ceutorhynchusul, și a trebuit să aplicăm primul tratament cu un insecticid de contact și unde a fost nevoie am intervenit și cu un produs sistemic.

De asemenea, am administrat bor care să îmbunătățească creșterea și dezvoltarea vegetativă și să acceleze maturitatea, dar și o stropire cu funcigide, unul pe bază de sulf pentru a combate făinarea și un tebuconazol pentru controlul putregaiului”, a explicat fermierul.

ROZĂTOARELE, DEZASTRU ÎN LANURILE CULTIVATE

„Cu toate că am făcut arătură, la cultura de rapiță am avut probleme cu șoarecii, soldate cu pierderi de 20-30%. Vecinii noștri din Jimbolia care au pus rapița numai din Tiger sau TopDown au necazuri mult mai mari”, a punctat timișanul.

SĂMÂNȚĂ ÎN TESTAREA DE CÂMP

Cătălin Prună are de însămânțat 2.000 ha cu floarea soarelui, porumb și soia și va amenaja loturi de testare pentru toate culturile.

„Cultivăm cu succes hibrizii de floare de la Corteva de care am fost foarte mulțumiți, dar și de la celelalte companii producătoare, precum: Syngenta, KWS sau BASF. Anul acesta vom avea în testare sămânță hibridă de la Saaten Union și un hibrid de la Alta Seeds lăudat în conținutul ridicat de ulei.

De la Procera avem un soi de soia din grupa I de maturitate, cu creştere nedeterminată și rezistență la erbicidarea cu Tribenuron-metil, dar și soiul Dakota (Saaten Union) de timpurietate medie, cu capacitate foarte bună de ramificare și toleranță la principalele boli foliare, însămânțat pe 100 ha”, a precizat bănățeanul.

De asemenea, Cătălin Prună susține că va cultiva și testa genetică nouă sau consacrată de porumb: Dekalb, Syngenta, Lidea, Saaten Union, Maisadour…

ERBICIDAREA PE TIMP DE NOAPTE

„Am căpătat o bună experiență în erbicidarea pe timp de noapte, când vântul nu bate și e temperatură pozitivă constantă. Din luna mai când se-ncălzește afară și pe la orele 3,00-4,00 când se instalează roua, tratamentul de noapte este cel mai indicat”, susține tânărul fermier.