Multe speranțe sunt puse în cei care conduc țara, în primul rând să oprească jaful pădurilor, extins acum și în pădurile virgine și în rezervațiile naturale, setea de câștig a jefuitorilor, mici și mari, de a vinde lemnul țării pe bani puțini, în alte state, țări care își protejează pădurile prevenind fenomenele de eroziune, pe cele de modificare climatică și deci asigură locuitorilor lor un mediu de viață sănătos.
Fermierii noștri au speranțe că vor găsi piețe unde să-și poată vinde rodul muncii la un preț corect și, nu în ultimul rând, speranțe că cei care-i conduc se vor preocupa urgent în toate problemele grele ale țării și ale agriculturii. Dă Doamne un an bun și pentru țara mea și pentru oamenii ei!
Și pentru că în agricultură, fie iarnă, fie vară, timpul zorește fermierii la treabă, trecem în revistă principalele activității ale lunii lui Gerar în cultura mare, o lună cu adevărat geroasă. Accentul se pune pe lucrările pregătitoare pentru campania de primăvară.

Condiționarea semințelor din loturile semincere proprii
Operațiunea trebuie grabnic încheiată și are ca rezultat eliminarea impurităților și sortarea semințelor pe categorii după dimensiuni, pentru a asigura un semănat de calitate și culturi cu răsărire uniformă. Imediat după condiționare se ridică probe, prin procedeele cunoscute, se etichetează și se trimit la laboratoarele autorizate, singurele care pot da rezultate corecte privind: puritatea tehnică, energia și facultatea germinativă, puterea de străbatere și starea fitosanitară. Pe baza acestor date puteți calcula exact cantitatea de sămânță necesară la hectar și puteți regla corect semănătorile.
În cazul în care laboratorul nu emite buletin favorabil, dacă respingerea are drept motiv existența unei purități tehnice prea mici, se impune recondiționarea lotului și trimiterea de noi probe laboratorului, menționând în documentele însoțitoare faptul că lotul a mai fost analizat cu buletinul numărul… Dacă lotul a fost respins din cauza însușirilor de germinație, sămânța respectivă NU se va putea folosi la semănat.

Definitivarea planului de cultură pentru primăvară
Reamintim că deciziile privind structura culturilor pentru primăvară trebuie luate în conformitate cu situația reală existentă. Nu pot obține rezultate bune cei care – an de an – cultivă numai grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță. Câteva reguli de bază care vă pot feri de pierderi economice mari sunt:
– nu cultivați în monocultură și nici măcar în cultură repetată, deoarece favorizați atacul de boli și de dăunători specifici, creșteți gradul de îmburuienare, afectați însușirile fizice, chimice și biologice ale solului, iar lista necazurilor poate continua;
– introduceți în asolamentul fermei leguminoase cultivate pentru boabe sau furajere (soia, mazăre, fasole, linte, năut, bob, lupin, măzăriche, trifoi, lucernă, sparcetă, ghizdei ș.a), deoarece aceste plante îndeplinesc un rol ameliorator pentru sol, lasă în teren o mare cantitate de materie organică ce conține azot, calciu și multe alte elemente de care vor beneficia plantele care urmează în cultură;
– atenție deosebită trebuie acordată corelării cerințelor biologice ale plantelor dorite în cultură cu condițiile climatice specifice zonei;
– modificările climatice din ultimul deceniu atrag atenția asupra procesului de deșertificare și impun evaluarea posibilităților reale de irigare, nivelul apei freatice etc.
– reducerea cantității de gunoi de grajd, ca urmare a micșorării efectivelor de animale, obligă fermierii să acorde o mai mare atenție îngrășămintelor verzi.
Lista aspectelor ce trebuie analizate poate continua: posibilitățile de valorificare a producției, forța de muncă de care dispune ferma și calificarea acestora, dotarea tehnică etc.

Întocmirea strategiei de fertilizare
Lucrarea reprezintă cheia pentru a obține recolte mari, cu cheltuieli cât mai mici. Pentru început este nevoie să se revadă suprafețele fertilizate cu gunoi de grajd în ultimi doi-trei ani și care au fost plantele cultivate în parcelele respective în trecut.
La baza întocmirii planului de fertilizare stă cartarea agrochmică a terenului și tipul de tehnologie dorit – ecologică sau intensivă. Pentru fiecare specie de cultură se vor analiza cerințele soiurilor, respectiv hibrizilor, care urmează a fi cultivați, plantele premergătoare după care urmează în rotație, ce îngrășăminte s-au aplicat la acestea, precipitațiile căzute în anul anterior în zonă, nivelul recoltelor obținute atât la plantele premergătoare, cât și cel dorit în anul în curs.
Un plan de fertilizare trebuie să conțină cantitățile de îngrășăminte necesare și tipurile de îngrășăminte care corespund solului.
Alte lucrări specifice perioadei sunt: folosirea ferestrelor bune de lucru pentru încheierea lucrărilor întârziate (lucrările de bază ale solului, fertilizarea cu gunoi de grajd, aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile acide etc.), controlul produselor depozitate pentru prevenirea unor procese de degradare, dar și a dăunătorilor specifici (acarianul păros, acarianul făinii, gărgărița grâului, gărgărița orezului, gândacul negru al făinii, gândacul surinamian, molețul, gărgărița mazării, molia cerealelor, molia grâului și, desigur, rozătoarele), încheierea reparațiilor la utilajele care în scurtă vreme vor intra în activitate.

ȘTIAȚI CĂ…
• Bazele biochimice, fiziologice și biofizice ale rezistenței plantelor la temperaturi scăzute nu sunt pe deplin elucidate, în prezent se fac studii de citochimie, citofiziologie, citoecologie, biofizică, biologie celulară ș.a. pentru clarificarea acestui mecanism complex;
• Rezistența la iernare este o însușire genetică, dar este mult influențată și de factori tehnologici cum sunt data semănatului, adâncimea de semănat, fertilizarea cu fosfor și cu potasiu etc., toate influențând acumularea unor cantități corespunzătoare de substanțe protectoare;
• Importantă pentru menținerea rezistenței genetice la ger este și capacitatea de respirare a plantelor, deoarece grâul de exemplu respiră sub stratul de zăpadă la temperaturi de -10oC și chiar mai scăzute;
• Dacă plantele sunt sub strat gros de zăpadă, chiar de gheață, nu mor dacă dispun de oxigen; când oxigenul este epuizat, plantele folosesc pentru respirație glucidele din celule, reducând rezistența la îngheț;
• Rezistența la îngheț a soiurilor actuale de grâu este de -20oC până la -25oC, la soiurile de secară -20oC, la cele de orz – 15oC. Dacă au strat acoperitor de zăpadă, plantele rezistă la temperaturi ceva mai scăzute decât cele menționate.

Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017