Cum preţurile de desfacere a recoltei de grâu sunt foarte volatile, fermierii încearcă în primul rând să îşi scadă costurile de producţie. Pe de altă parte, schimbările climatice sunt tot mai agresive.

În ultimul deceniu, toamnele au fost mai lungi şi mai secetoase. Prin urmare, fermierii au tratat sămânţa de grâu doar cu un fungicid, nemaifolosind la tratamentul seminţei un insecticid sau insecto-fungicid, motivând că în condiţiile unei toamne calde şi secetoase sunt şanse mici să avem un atac puternic al larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides). Până la un punct raţionamentul a fost logic. Atacul larvelor este favorizat de o umiditate mai mare a solului şi de temperaturi mai scăzute. Iar fermierii au făcut o economie de bani. Dar, pe termen lung, decizia neaplicării unui insecticid sau insectofungicid nu s-a dovedit cea mai inspirată. Deoarece în ultimii ani am avut parte de toamne cu precipitaţii peste mediile multianuale şi cu temperaturi mai ridicate.

Anul trecut, în sudul ţării a plouat foarte mult în luna octombrie, motiv pentru care mulţi au întârziat cu semănatul grâului. Şi în noiembrie, precipitaţiile au fost peste medie. La fel s-a întâmplat în toamna anului 2015, când în octombrie, dar mai ales în noiembrie, precipitaţiile au fost peste medie. (…)

Dar să fie numai vremea de vină? Ce mai poate favoriza înmulţirea acestor insecte? Simplu, monocultura.
Ce premergătoare alungă dăunătorul, dar şi ce tratamente se pot aplica? Aflaţi răspunsul din revista Ferma, ediţia 15-30 septembrie 2017!