„După o iarnă extrem de secetoasă, culturile semănate în toamna trecută şi-au revenit după precipitaţiile căzute în luna aprilie când în judeţul Galaţi media înregistrată a fost de 35 litri de apă pe metrul pătrat”, a declarat Valentin Huciu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Galaţi.
Potrivit specialistului, este primul an din istoria postdecembristă a României când, cel puţin la Galaţi, plantele agricole nu au răsărit la vreme. însă timpul a fost favorabil, precipitaţiile suficiente, iar temperaturile de la începutul lunii aprilie pozitive, toate aceşti factori concurând la asigurarea unor condiţii optime de creştere şi dezvoltare.
„Culturile se prezintă foarte bine din punct de vedere general şi fitosanitar, plantele sunt înfrăţite aproape în totalitate pe cele 63.292 hectare şi putem vorbi de atingerea unei bune densităţi de 400-600 de plante la metrul pătrat. S-a făcut erbicidarea pe toată suprafaţa, conform avertizărilor noastre, s-au aplicat tratamentele contra bolilor foliare cu foarte bune rezultate. În judeţ, presiunea de infecţie a bolilor este diferită, în funcţie de areal, de zonă şi putem vorbi de atacuri masive a bolilor foliare pentru care fermierii se pregătesc pentru al doilea tratament contra bolilor foliare şi, dacă va fi cazul, pentru controlul dăunătorilor, îndeosebi al ploşniţei cerealelor”, a susţinut Valentin Huciu.
Semănăturile de primăvară se dezvoltă normal
În această primăvară, fermierii gălăţeni şi-au propus şi au reuşit să însămânţeze: orz pe 1.210 ha, orzoaică pe 5.610 ha, porumb boabe pe 104.420 hectare şi floarea-soarelui pe o suprafaţă de 59.614 hectare. „Şi culturile prăşitoare se prezintă foarte bine din punct de vedere al stării generale, plante sunt răsărite în tot judeţul, se află în faza de 2-4-6 frunze, în funcţie de data însămânţării şi aplicării tratamentelor şi nutriţiei. La rapiţă am avut o problemă, din cauza timpului nefavorabil, din iarna 2018-2019 am întors aproape 8 mii de hectare pentru că plantele nu au răsărit. Deci de la 10.587 hectare câte au fost semănate au mai rămas acum în cultură 2.010 hectare. Rapiţa rămasă este înflorită, s-au făcut lucrările de întreţinere necesare, de combatere a bolilor şi dăunătorilor, culturile sunt înflorite şi se află în perioada meliferă”, a precizat directorul DAJ Galaţi.
Fasolea a revenit în cultură
De asemenea, în judeţul de la Dunăre, agricultorii au plantat 333 de hectare cu cartof timpuriu, 228 hectare cu cartof de vară şi 588 ha cu cartof toamnă. în plus, au semănat 9.320 ha cu mazăre pentru boabe, 510 ha cu plante medicinale, 110 hectare cu sfeclă de zahăr 110 hectare, 7.420 hectare cu legume de câmp şi în spaţii protejate, 515 ha cu fasole boabe (în 2018 din cauza condiţiilor vitrige la însămânţare în judeţul Galaţi nu au fost cultivat niciun hectar cu această plantă leguminoasă) şi 4.360 de hectare cu alte culturi.
Tomata – un program de succes
Dacă în urmă cu doi ani, cultivatorii de legume din judeţul Galaţi, şi în mod deosebit solariştii din bazinul legumicol Matca, au privit cu destulă suspiciune şi detaşare Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, iată că în acest an au devenit din ce în ce mai interesaţi. „În anul 2017, un număr de fix 1.212 producători au fost înscrişi în programul guvernamental, ei primind 16,5 milioane de lei. în 2018 au solicitat cerere de înscriere 2.835 de producători, care au primit 39 milioane de lei, iar în 2019 avem 2.748 de cultivatori înscrişi numai pentru ciclul I, la care plăţile vor totaliza circa 38 milioane de lei şi se vor face în primele zile ale lunii iunie. La 1 iulie încep înscrierile pentru ciclul II, la care estimăm încă 1.500 de cereri”, a declarat Valentin Huciu.
„În bazinul legumicol Matca se face agricultură de înaltă performanţă, unde fiecare ţară a UE trebuie să vină să ia lecţii, nu exagerez absolut deloc. Sunt culturi de o frumuseţe rară, perfecte din punct de vedere al execuţiei lucrărilor la timp şi de cea mai bună calitate. Roşiile de Matca pot fi găsite pe toată piaţa gălăţeană, există contracte cu supermarketurile, dar cum piaţa este liberă merg şi la export”, a mai completat directorul executiv al DAJ Galaţi.
Spre deoesbire de tomate, în judeţul Galaţi, Programul Usturoiul nu a prezentat suficient inters din partea producătorilor agricoli. Astfel că în acest an au solicitat ajutorul de sprijin un număr de cinci solicitanţi cu 11,5 hectare.
Un alt program care capătă din ce în ce mai mult teren este ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.
În 2019, s-au înscris 243 de fermieri care au animale din rasele ţurcană, ţigaie şi Merinos, cu 285 tone de lână.
De asemenea, în agricultura ecologică se constată o creştere puternică a numărului de cultivatori care au ales să producă în sistem bio.
Din situaţia centralizată la Direcţia pentru Agricultura Judeţeană Galaţi, rezultă că sunt 150 fermieri, cu o suprafaţă de 17 mii hectare, în timp ce apicultorii au declarat 5.500 de familii de albine crescute în sistem eco.
În doi-trei ani, o treime din judeţ acoperită de programul antigrindină
Judeţul Galaţi dispune de două puncte de lansare a rachetelor antigrindină la Poiana şi la Nicoreşti, la care se vor adăuga încă şase aflate în faza de documentaţie.
Cu aceste puncte de lansare antigrindină în următorii doi-trei ani se va acoperi aproape o treime din suprafaţa ocupată cu culturi agricole în judeţul Galaţi.
La începutul luni mai, au fost lansate şapte rachete antigrindină care au salvat semănăturile producătorilor agricoli gălăţeni.
însă în urma căderilor de grindină, au fost afectată o suprafaţă de 216 hectare pentru care comitetele locale au trimis rapoarte operative pentru constatarea pagubelor. Pe culturi situaţia se prezintă astfel: grâu 4 ha, porumb 47 ha, floarea soarelui 32 ha, rapiţă 100 ha, plante nutreţ 14 ha, legume în spaţii protejate 2,5 ha şi alte culturi 15,5 ha. „Noi în 2018 am avut 125 mii hectare amenajate la irigat, din care aproximativ 100.000 au fost contractate pentru a aproviziona cu apă plantele de cultură. Efectiv, însă, a fost aplicată prima udare pe 21.000 ha. În acest an, în prima etapă avem amenajări de irigaţii pe Brateşul de Sus pe 5.083 ha, Câmpia Covurlui 115.396 ha Nicoreşti Tecuci 16.349 ha”, a precizat Valentin Huciu.
Pierderi de circa 65% pe aproape 600 ha de livadă
„Brumele târzii de primăvară au provocat în plantaţiile pomicole pierderi de circa 65 la sută pe 589 hectare, conform rapoartelor operative ale comisiilor trimise în teren. Astfel, la speciile seminţoase au fost calamitate 146 hectare de măr şi câte un hectar cu păr şi gutui, iar la sâmburoase: 17 ha de piersic, 41 ha de cais, 215 ha cireş şi vişin şi 147 ha plantaţii de prun”, a continuat şeful Agriculturii gălăţene.
Totuşi, aşa cum s-a exprimat optimist directorul DAJ, pieţele gălăţene vor fi aprovizionate cu fructe prospete produse în livezile judeţului.
De asemenea, un număr de 91 tineri producători gălăţeni au absolvit cursurile de pregătire profesională în cultura plantelor, 72 s-au pregătit în meseria de mecanic agricol şi încă „o familie” de 17 cursanţi sunt absolvenţi de apicultură.
Galaţiul este judeţul cu cei mai puţini porci sacrificaţi! La această dată mai sunt înregistrate două focare de pestă porcină africană, din 14 câte au fost lichidate, în timp ce în fondurile de vânătoare Suceveni, Adam şi Zătun au fost ucişi 31 de mistreţi.
Valentin Huciu: „Avem deja 46 proiecte de amenajamente pastorale elaborate, cu o suprafaţă de 23.391 hectare, iar încă 11 sunt în curs de execuţie, cu 8.753 ha. La nivelul judeţului, s-au înscris şi au solicitat proiecte 57 (din 65) de unităţi administrativ-teritoriale, ceea ce este un lucru pozitiv”.
UN POTENŢIAL AGRICOL MAI BINE PUS ÎN OPERĂ
În acest articol am prezentat câteva repere statistice ale unui colţ de ţară al cărui potenţial trebuie mai bine pus în operă. Judeţul oferă cadrul natural favorabil dezvoltării activităţilor agricole diverse (cultivarea terenurilor arabile, pomicultură, viticultură, plante tehnice etc), dispune de o suprafaţă agricolă de peste 350.000 hectare, din care: teren arabil aproape 300.000; patrimoniu viticol circa 23.000 ha, plantaţii pomicole peste 2.200 ha, pajişti naturale şi fâneţe mai bine de 48.000 ha, peste 13.000 ha luciu de apă, iar bazinul legumicol Tecuci-Matca este recunoscut în România şi în Europa.
De asemenea, activitatea de creştere a animalelor, axată pe efective de bovine, porcine-suine, ovine, caprine, păsări, reprezintă o ramură semnificativă în domeniul agriculturii.
În acelaşi timp, nu trebuie negijate ameninţările ce privesc schimbările climatice care pot afecta semnificativ nivelul producţiilor agricole.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)
