FURAJAREA de VARĂ cu nutreţ verde din PAJIŞTE - Revista Ferma
5 minute de citit

FURAJAREA de VARĂ cu nutreţ verde din PAJIŞTE

Hrănirea vacilor de lapte cu furaje verzi, provenite de pe păşuni naturale sau cultivate, impune întocmirea unui conveier care să satisfacă necesarul de masă verde începând de primăvara timpuriu şi până toamna târziu. La stabilirea necesarului de furaje verzi se vor folosi normele de hrănire majorate cu 15%, luându-se în considerare greutatea, vârsta, starea de întreţinere şi producţia de lapte planificată.

Vaci_b

Reţete echilibrate pentru toate nivelurile productive
În general, nutreţurile verzi sunt bine echilibrate energo-proteic, au un conţinut bogat în vitamine şi săruri minerale, întrunind deci caracteristicile unui furaj complex care prin consumuri zilnice de 50-80 kg pot susţine producţii de 13-15 litri de lapte. De obicei, în fermele de vaci de lapte sunt femele cu potenţial productiv diferit. De aceea, pentru a fi eficient din punct de vedere economic, fermierul trebuie să furajeze vacile corelat cu potenţialul lor productiv, astfel încât să permită fiecărui exemplar să îşi exteriorizeze potenţialul productiv propriu. Pentru vacile cu un potenţial productiv superior limitei de 13-15 litri de lapte pe zi este necesară intervenţia nutriţionistului, care trebuie să întocmească raţii echilibrate pentru toate nivelurile productive şi, în acelaşi timp, uşor de administrat. În alcătuirea unei raţii pentru lunile iulie-august, furajul de bază va fi masa verde de pe păşune, iar acolo unde situaţia o impune, se poate realiza suplimentarea la iesle cu furaj verde, corelat cu conveierul verde disponibil.

Suplimentarea la iesle cu lucernă verde pălită
Ingestibilitatea furajului verde este influenţată puternic de calitatea acestuia (dependentă în principal de compoziţia floristică şi de stadiul de vegetaţie), dar şi de productivitatea animalului.
Întreţinerea pe păşune a vacilor se face când talia plantelor este de minim 12-15 cm, timpul zilnic de păşunat putând ajunge la 10-12 ore. Se apreciază că la o înălţime a plantelor de 15-20 cm, animalul se satură în circa 8 ore.
În exemplul pe care îl prezint în continuare, situaţia impune ca pe lângă masa verde de pe păsune, seara, după ce animalul revine în adăpost, să se administreze lucernă masă verde pălită. De ce pălită? Deoarece ştim că plantele plouate sau cu rouă produc tulburări gastrointestinale (meteorizaţii). Perioada de păşunat oscilează în funcţie de zonă, respectiv 170-220 zile la câmpie, 140-160 zile la deal şi 90-120 zile la munte. Un ciclu de păşunat cuprinde perioada efectivă de păşunat, de circa 4-6 zile (în funcţie de producţia păşunii şi de încărcătura de animale) şi perioada de refacere de 25-30 zile (în funcţie de zonă şi de condiţiile meteo).
În tabelul 1 găsiţi o raţie pentru o vacă de 650 kg, cu o producţie de 25 litri de lapte. Această raţie presupune că se dispune de păşune, iar în structura conveierului există lucernă masă verde.
Prin consumul a 35 kg pajişte de câmpie şi suplimentarea în adăpost cu 30 kg de lucernă se asigură cerinţele pentru funcţiile vitale şi o productie de lapte de 9,9-15,3 l lapte (tabelul 1).

Raţie corectată energetic cu orz, pentru 25 litri de lapte
Concentratul de corecţie ales în acest caz este orzul, considerând că în perioada aceasta fermierii îl au la dispoziţie. Pentru vacile cu potenţial productiv ridicat, se impune suplimentarea raţiei cu un amestec de producţie care să permită creşterea cantităţii de lapte.
Folosirea lucernei masă verde, corectată energetic cu orz, ridică mult nivelul productiv al raţiei de bază care trebuie suplimentată cu o cantitate mai redusă de amestec de concentrate de producţie, respectiv cu 3,5 kg, pentru a susţine o producţie zilnică de 25 litri de lapte. Structura acestui amestec de producţie este prezentată în tabelul 2.
Raţia de bază folosită, formată din pajişte de câmpie, lucernă masă verde şi orz este echilibrată energo-proteic. În acest caz, amestecul de producţie este format din materii prime energetice (orz sau triticale) şi materii proteice, reprezentate de şrotul de floarea-soarelui. La acestea se adaugă partea minerală a amestecului, formată din carbonat de calciu, fosfat dicalcic, sare şi un premix vitamino-mineral.
Aşa după cum se poate constata, în acest caz structura raţiei este de circa 66 la sută furaje verzi şi de circa 34% concentrate, consumul din această ultimă categorie fiind de 0,34 kg pentru un litru de lapte.
Dacă situaţia o impune (în fermă există vaci cu producţii mai mari de 25 l lapte), cantitatea de amestec de producţie poate fi crescută corelat cu producţia de lapte a vacii. Unii fermieri fac risipă la administrarea concentratelor. Acest lucru determină obţinerea unui lapte cu un preţ de cost ridicat, ceea ce face ca preţul unui litru de lapte să fie ridicat, iar fermierul să nu obţină profit.
Există şi situaţia inversă, în care pentru a nu încărca preţul de cost al laptelui, fermierii nu folosesc concentrate. În acest caz fie animalele nu produc lapte conform potenţialului productiv, fie pot să folosească din rezervele proprii o perioadă de timp, ceea ce duce la epuizarea lor.

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 650 KG CU 25 LITRIDE LAPTE

tabstef1ag119_b
TABELUL 2: AMESTEC DE PRODUCŢIE NR. 1

tabstef2ag119_b

Structura raţiei:
– furaje verzi: 66,2%;
– concentrate: 33,8% (0,34 kg / l lapte).
R Ca / P -2,1 /1;
Rp -99,6-103,4 g PDI / UFL.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →