După cum anunțam pe site-ul revistei noastre, ieri 13 februarie 2024, Comisia Europeană a aprobat derogarea de la Regulamentul (UE) 2115/2021 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024.

Astfel, prin Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 s-a stabilit că statele membre pot decide ca fermierii și alți beneficiari care fac obiectul standardului GAEC 8 să îndeplinească cerințele standardului prin alocarea unei cote minime de cel puțin 4 % din terenul arabil la nivelul fermei pentru:

• suprafețele neproductive, inclusiv terenurile pârloagă;
• și/sau culturi fixatoare de azot;
• și/sau culturi de intremediare.

Astfel, în locul obligativității de a lăsa 4% din suprafața de teren deținută drept zonă neproductivă, fermierii pot opta pentru oricare din cele 3 variante propuse, fie singular (una dintre variante), fie simultan pentru pentru 2 sau 3 variante de lucru. Totuși, trebuie spus că fermierii au obligația să nu utilizeze produse fitosanitare pentru aceste culturi intermediare sau culturi fixatoare de azot.

Deși măsura luată de Comisia Europeană este de așteptat să aibă un impact pozitiv, ea ar putea, în egală măsură, să genereze și o serie de neconcordanțe cu actualul cadru legislativ în vigoare, după cum ne-a explicat Floretin Bercu, director executiv UNCSV și vicepreședinte Cogeca.

O soluție de compromis

„Din perspectiva mea decizia CE este doar o variantă de compromis, care rezolvă numai o mică parte din problemele fermierilor. Noi am făcut foarte multe eforturi în contextul actual, dar nu simțim că suntem susținuți suficient la nivel european. Este un lucru bun faptul că fermierii pot avea mai multe opțiuni pentru a îndeplini standardul GAEC 8, însă această derogare trebuie dublată de modificarea legislației naționale privind ecoschema PD-04.

Mai precis, în momentul de față cerințele generale obligatorii ale PD-04 prevăd o suprafață rezervată de 5%, cu 1% mai mare decât procentul minim agreat în legislația europeană. Însă, față de normele europene, legislația națională permitea folosirea substanțelor de protecție a plantelor inclusiv pentru aceste plante fixatoare de azot. În această situație, dacă regulamentul european a fost modificat, atunci și Ordinul de Ministru (OMADR nr. 80/2023) trebuie schimbat în așa manieră încât plata de bază (BISS) în valoare 92-93 de euro/hectar să se facă respectând aceleași principii.”, ne-a declarat Florentin Bercu.

Se impune modificarea Ecoschemei PD-04 și a sancțiunilor aplicate prin OMADR nr. 843/2023

„La nivel de structură asociativă noi propunem modificare urgentă a OMADR nr. 80/2023 având în vedere o variantă cu impact negativ minim asupra fermierilor. Adică, respectare noilor măsuri privind GAEC 8 pentru 4% din suprafață cultivată cu plante fixatoare de azot, fără utilizarea substațelor fitosanitare, respectiv respectarea actualelor norme din ecoschema PD-04 pentru restul de 1% din suprafață cultivată cu astfel de plante. Implicit, ne dorim ca fermierul să poată utiliza, dacă vrea, substanțe de protecție a plantelor pentru acest procent de 1%.

În plus, consider că este necesară modificarea OMADR nr. 843/2023, privind sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea acestor criterii. Dacă ne uităm în legislația națională, sancțiunile aplicate sunt mai mari decât cele prevăzute în regulamentul european.
Un fermier care cultivă 200 ha ar trebui să aloce 8 ha pentru plante fixatoare de azot, însă dacă din diverse motive nu are decât 7 ha cu plante fixatoare de azot, el va fi sancționat ca și cum nu ar fi respectat deloc această condiționalitate. Acest lucru, nouă nu ni se pare just, mai ales că regulamentul european urmărește o aplicare minimă a sancțiunilor. În acest caz, sancțiunea ar trebui corelată cu procentul din suprafața obligatorie pe care fermierul nu a îndeplinit normele prevăzute, adică 1 ha dintr-un total de 8 ha. Deci procentul sancțiunii aplicate ar trebui să fie de aproximativ 15%.

Având în vedere că statele membre trebuie să adopte decizii și să le notifice Comisiei în termen de maximum 15 zile de la data intrării în vigoare a noului regulament, aceste modificări ale legislației naționale trebuie făcute urgent. Altfel, riscăm să avem o derogare de la GAEC 8, dar să nu avem nimic derogat sau flexibilizat de la ecoschema PD-04”, a adăugat directorul executiv UNCSV.

Realitatea din teren diferă mult față de ce se decide în birou

„În egală măsură noi insistăm pentru acordarea unor derogări pentru standardul GAEC 7. Ceea ce aparent nu se înțelege la Bruxelles este că există situații în care rotația culturilor nu se poate face nu pentru că fermierul refuză, ci pentru că fermierul nu are altă opțiune. Cel mai bun exemplu este situația cu care mulți fermieri români se confruntă în prezent: sunt suprafețe mari cultivate cu rapiță unde, din cauza secetei, plantele nu au răsărit, așa că fermierii au întors cultura și au pus grâu. Dar au avut grâu și anul trecut, ceea ce ar însemna că ei fac monocultură. Fermierii nu au vrut să ajungă în această situație, ei chiar și-au dorit să cultive rapiță, mai ales că a fost una dintre puținele culturi cu rezultate economice pozitive în anul anterior, însă nu au avut nici o altă opțiune. Eu nu cred că aceasta este o încălcare a GAEC 7 care ar trebui sancționată, pentru că, ea nu a fost determinată de fermier ci de condițiile de mediu, iar acea cultură întoarsă trebuie considerată o cultură intermediară (secundară), a concluzionat Florentin Bercu.

Citește mai mult despre derogarea aplicată pentru GAEC 8 acesând: https://revista-ferma.ro/decizia-ce-pentru-gaec-8-in-2024-este-in-vigoare-statele-membre-si-fermierii-au-de-ales/