Era trecut de ora 19 când l-am sunat pe Cosmin Micu, tânăr inginer agronom şi administrator al societăţii Procereal Agrosan, din Vinga, judeţul Arad. Era încă pe câmp, lucra la recoltat. L-am întrebat cât de aproape este de finalizarea lucrărilor şi ce producţii a obţinut. “Mai avem porumbul, floarea-soarelui am terminat-o. La floarea-soarelui a fost bine spre foarte bine, un an bun. Şi la porumb la fel, anul ăsta este unul cu producţii mari. Eu am porumbul pe zone mai joase, seceta nu îl afectează şi, oricum, nu sunt un mare cultivator de porumb” , mi-a spus. La floarea-soarelui linoleică a încheiat cu o medie de 4.100 de kilograme la hectar, iar la cea higholeică a adunat 4.375 de kilograme pe hectar. La porumb, aşa cum am spus, nu a terminat de strâns roadele.
“Nu cred că vom putea exclude operatorul!”
În ceea ce priveşte dotarea tehnică a fermei sale, tânărul fermier merge la cele mai mari expoziţii din Europa pentru a fi permanent informat şi conectat la noile tehnologii. “Cel mai recent vizitat a fost târgul SIMA de la Paris, din iarna trecută. Iar acum mă pregătesc să merg şi la Agritechnica, în Germania. Vorbim despre tractoare autonome, drone, dar eu cred că nu vom putea exclude operatorul în următorii douăzeci de ani”, spune Cosmin Micu. Cel puţin, raportat la lucrările terenurilor din ţara noastră, agricultorul explică astfel: “Degeaba am tractor autonom, dacă se înfundă plugul sau utilajul respectiv cu buruiană şi eu nu am om acolo… nu e bine. Sunt foarte multe variabile care pot influenţa bunul mers al lucrurilor. Hai să zicem că la partea de semănat este mai în regulă, dar la partea de pregătit terenul nu poţi lucra fără operator”.
De la 12 la 250 de hectare, în 24 de ore!
L-am întrebat şi despre noile achiziţii din ferma proprie. Are cu ce se lăuda. “Anul acesta mi-am cumpărat patru remorci, o semănătoare de doisprezece metri, ca să nu mă mai chinui la semănat şi să mă tem că vin ploile sau cine ştie ce. Cu asta pot să semăn 250-300 de hectare în 24 de ore. Cu cea veche puteam să semăn 50-60 de hectare, iar cu o semănătoare românească, acum 15 ani, când am început eu să lucrez în agricultură, am semănat 12 până la maxim 15 hectare pe zi. Acum, de zece ori mai mult. Adevărul este că acum fără tehnică nu mai faci faţă. Costurile sunt mari, cu inputurile, cu personalul, cu arenda… şi nu ai cum să rezişti”, adaugă inginerul agronom din vestul ţării.
Vine Vaderstad Rexius Twin în Arad!
Practic, fermierii români sunt obligaţi să ţină pasul cu tehnica, inovaţiile din domeniu vin ca un tăvălug, iar furnizorii îi îmbie cu oferte avantajoase. Din acest punct de vedere, Cosmin a avut un vis, care a devenit obiectiv şi iată că acum îl îndeplineşte cu mândrie. “Anul viitor cumpăr două utilaje de prelucrare a solului, am avut un prototip anul acesta în lucru. Este vorba despre un utilaj care mărunţeşte şi nivelează solul, Horsch Joker. Îmi cumpăr şi un utilaj pentru mărunţit bolovanii, care a fost creat pentru aşa ceva – Vaderstad Rexius Twin. Este inamicul numărul unu al bolovanilor, nu există utilaj mai bun decât ăsta. Pentru prelucrarea solului, cu o lăţime de opt metri, ajunge la preţul de 100.000 de euro. Dar nu voi mai avea probleme cu nici un bolovan. În prezentarea lui e ca un topor care crapă un lemn, nimic nu îi stă în cale. În toată ţara mai sunt doar două astfel de utilaje, unul la Buzău, pe care am fost să îl văd în lucru, şi altul la Constanţa”, spune Cosmin. Următorul va sosi în ferma lui. Nu mai târziu de februarie anul viitor. L-a comandat încă de anul trecut, dar, fiind stoc limitat, nu a prins loc în producţia din primăvara lui 2019. Cererea pentru aceste utilaje este foarte mare, 95% din producţie fiind pentru piaţa englezească, pentru că acolo este un sol foarte greu şi agricultorii englezi merg mult cu monocultura de grâu, până la trei ani chiar. Asta impune obligatoriu arătura, iar aceasta are nevoie de un utilaj special care să mărunţească terenul după, îmi explică tânărul agronom. “Este o lucrare bună, mie îmi place, dar în cazul în care nu vin ploi după arătură, aşa cum a fost anul trecut, au fost bolovani cât volanul maşinii şi nu am avut ce să le mai fac. S-au întărit, nu a plouat mai deloc timp de patru luni de zile şi am consumat 50.000 de litri de motorină numai să mărunţim terenul. Cu utilajele pe care le aveam, dar care nu sunt nişte utilaje proaste, un Gd 3.4 cu disc greu, dar oricum a fost foarte greu. Trebuie neapărat să ne axăm pe lucrări care să limiteze consumul de motorină”, a detaliat Cosmin.
Câmpul viu bate drona!
În ceea ce priveşte tehnologia de ultimă generaţie, gadgeturile şi inovaţiile apărute în era digitală, fermierul arădean nu se declară un fan înrăit. Îi place să meragă în câmp şi, de ce nu, să ia la pas parcelele. “Sunt genul de om pe care nu îl deranjează praful. Mie îmi place să mă plimb pe câmp să văd parcelele. Chiar şi cu o dronă, nu mi-ar plăcea să stau în birou să văd cultura, mai bine mă urc în maşină sau merg chiar pe jos. Au fost zile în care am mers şi câte 20 de kilometri, am plecat dimineaţa şi m-am întors seara”, spune fermierul.
Cosmin Micu recunoaşte că agricultura nu este deloc o activitate simplu de gestionat, dimpotrivă, iar tehnologia este singura care îi poate ajuta, economisind combustibil, resurse, oameni şi, cel mai important, TIMP.
Cosmin Micu: “Sunt adeptul tehnologiei şi a tot ceea ce ne face munca mai uşoară, pentru că agricultura este una dintre cele mai grele ramuri ale economiei. Pentru că depinzi foarte mult de factorii climatici, care uneori te ajută, dar te şi încurcă. Anul acesta am avut o vară cu multe precipitaţii, mai ales în perioada de recoltare a cerealelor, şi au fost pierderi de calitate la grâu. A fost greu de recoltat şi din cauza terenului umed… Apoi, în august a.c., am avut secetă, septembrie fără ploi… Vremea nu ne ajută la pregătit terenul, la semănatul rapiţei, deci suntem tot în contratimp”.
FERMIER CAMPION 2019
Anul acesta, Cosmin Micu a primit titlul de FERMIER CAMPION la cultura de FLOAREA-SOARELUI de la Corteva. El a cultivat în ferma sa, SC PROCEREAL AGROSAN SRL, hibridul P64LE25 şi a obţinut o medie la hectar de 4.191 kg/ha.
