La o primă analiză, recoltele de porumb sunt în scădere faţă de anul trecut cu circa 20-40 la sută, chiar dacă în perioada de vegetaţie porumbul a beneficiat de condiţii meteo excelente, în majoritatea zonelor de cultură.

În momentul de faţă, cele mai mari probleme le au însă agricultorii cu rapiţa, care, în lipsa apei, se încăpăţânează să rămână în pământ, „ca în sac”. Din păcate, după anumite premise, nici soarta grâului nu se arată a fi una grozavă.

În atare situaţie, prima întrebare este cât îi costă pe fermieri seceta din toamna lui 2011? Care este evoluţia cheltuielilor faţă de 2010? Ce măsuri se mai pot lua pentru diminuarea acestor costuri?
Pentru a vedea cum fac faţă producătorii la problemele curente am stat de vorbă cu proprietari de exploataţii agricole din principalele zone agricole ale ţării.

GALAŢI
Gavrilă Tuchiluş: Cheltuieli cu 25-40 la sută mai mari

La Agrimat Matca, lipsa precipitaţiilor a afectat, în proporţii diferite, toate culturile. În opinia lui Gavrilă Tuchiluş, director general SC Agrimat SA Matca, Galaţi, condiţiile climaterice existente în 2011 au generat creşterea cheltuielilor cu circa 25-40 la sută, comparativ cu un an obişnuit. „În total, cheltuielile au crescut cu 25-40 la sută mai mult faţă de înfiinţarea unei culturi în condiţii normale”, arată directorul general Agrimat Matca Galaţi.

Gavrilă Tuchiluş susţine că aceste cheltuieli se pot defalca în două categorii: directe şi indirecte. „Din prima categorie menţionăm: creşterea cantităţii de motorină consumată pe unitatea de suprafaţă, creşterea numărului de treceri în vederea pregătirii terenului deja arat (discuit, tăvălugit etc.), norma de sămânţă (grâu, orz) pentru semănat mai mare”, declară Gavrilă Tuchiluş.

În ceea ce priveşte cheltuielile indirecte, interlocutorul nostru enumeră: consum mai mare de organe active la utilajele de arat şi pregătit terenul (pluguri, discuri, freze), consum mai mare de piese din cauza numeroaselor defecţiuni accidentale legate de necesarul mai mare de forţă de tracţiune, consumabile epuizate prematur, cum sunt, de exemplu, filtrele de aer.

Pentru a încerca diminuarea unor astfel de costuri, SC Agrimat Matca a procedat la înfiinţarea culturilor de grâu si orz pe terenuri dezmiriştite. „Am înfiinţat culturi de grâu şi orz pe terenuri dezmiriştite, decompactate cu scarificatorul la 40 de centimetri adâncime şi apoi am discuit, fără întoarcerea brazdei”, explică Gavrilă Tuchiluş.

Cât de mult a afectat seceta exploataţia gălăţeană în 2011? Conform directorului general, pagubele se pot împărţi în două: cele privind obţinerea unor producţii mai slabe, respectiv costurile mai mari necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă.

Referitor la producţii, Gavrilă Tuchiluş detaliază: „Pagubele au fost percepute ca nerealizarea producţiilor de floarea-soarelui şi porumb la nivelul investiţiei efectuate. Estimăm o pierdere de producţie de circa 800-1.000 kilograme/hectar la floarea-soarelui şi aproximativ 2.000-3.000 kilograme/hectar la porumb”. Din nefericire, nici costurile cu înfiinţarea culturilor nu sunt mici.

Dimpotrivă. „În ceea ce priveşte înfiinţarea culturilor de toamnă, la rapiţă, pe 900 hectare se pierde sămânţa utilizată precum şi cheltuielile de semănat, fertilizat şi discuit, urmând a se însămânţa pe aceeaşi suprafaţă grâu. La cultura de grâu, calitatea pregătirii terenului şi semănatul sunt deficitare iar norma de sămânţă e majorată cu circa 7-10 la sută faţă de normal”, susţine Gavrilă Tuchiluş.

SC Agrimat SA Matca cultivă 900 hectare cu rapiţă pentru toamnă, 500 hectare orz de toamnă, 1.500 hectare grâu în curs de înfiinţare, putând ajunge la 2.400 hectare după renunţarea la cultura de rapiţă.

TIMIŞ
Philip Deguille mizează pe însămânţatul direct

Există soluţii la pregătirea terenului pe vreme de secetă? Un agricultor din Buziaş are curaj să caute căi alternative. Philip Deguille, administrator Alsace Farm, Buziaş, afirmă că, în prezent, este greu să estimeze cât de mari vor fi cheltuielile în 2011, faţă de 2010, dar este cert faptul că acestea nu merg decât în sus. „Grâul se seamănă pe terenurile unde am avut floarea soarelui şi rapiţă în anul agricol 2010-2011.

Este greu să spunem acum cu exactitate cheltuielile. Pot însă să vă spun altceva: faptul că noi mizăm pe o metodă mai ieftină. Este vorba de însămânţatul direct, cu o semănătoarea specială Gaspardo, care reduce cheltuielile la jumătate, comparativ cu semănatul clasic, deoarece nu cere pregătirea terenului.

În schimb, metoda are un dezavantaj: nu seamănă în profunzime şi avem semne de întrebare vizavi de cum se va prezenta în primăvară cultura de grâu. Şi anume, dacă va rezista îngheţului, nefiind semănat adânc”, explică Philip Deguille.

Rapiţa însămânţată în urmă cu circa o lună de zile este în pericol de compromitere. „Din păcate, avem probleme cu rapiţa, cultură deţinută pe 250 de hectare. Am semănat-o în urmă cu o lună şi nu a răsărit deloc, din cauza secetei. Înfiinţarea uni hectar cu rapiţă se ridică la circa 400 de euro, cheltuieli făcute până acum. Aici nu se ştie ce va fi, viitorul fiind sumbru”, spune agricultorul din Buziaş.

Porumbul, cultivat pe 1.500 de hectare, promite o producţie medie de circa 5.000 de kilograme pe hectar. „La porumb o să avem zone cu producţii de 2.500 kilograme pe hectar şi zone cu 10.000 kilograme pe hectar, în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzută. Media va fi de circa 5.000 kilograme pe hectar”, afirmă Philip Deguille.

Administratorului Alsace Farm, seceta i-a dat deja o lecţie, din care a învăţat că este importantă schimbarea planului de culturi. „În viitor, intenţionăm să cultivăm mai mult sorg, deoarece rezistă mai bine la secetă, comparativ cu porumbul, de exemplu. De asemenea, sorgul este mult mai puţin afectat de distrugerile animalelor sălbatice şi, mai ales, nu se fură. Furatul în zona noastră este o mare problemă”, susţine Philip Deguille.

Exploataţia administrată de către Philip Deguille numără: 250 hectare cu rapiţă, 1.500 hectare cu grâu, 1.000 hectare cu floarea soarelui şi 500 hectare cultivate cu sorg.

CĂLĂRAŞI
Dumitru Rucăreanu: Pagubele cresc cu fiecare zi fără apă

Cât de mult ne poate ajuta tehnologia să depăşim seceta? Indiferent de cât suntem de dotaţi cu utilaje agricole şi ce gen de tehnologie aplicăm, nimic nu poate înlocui apa.

Dumitru Rucăreanu, preşedinte, SC Consorţiu Ceres Dor Mărunt SRL, Călăraşi, spune că, în 2011, costurile vor fi cu circa 30-40 la sută mai mari faţă de 2011: „Terenul se lucrează foarte greu, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare, cu carburanţii, cu uzura utilajelor etc. Per ansamblu, cheltuielile sunt cu circa 30-40 la sută mai mari”.

În privinţa anumitor măsuri de reducere a costurilor, reprezentantul SC Consorţiu Ceres Dor Mărunt SRL consideră că trebuie folosite doar anumite utilaje agricole. „Folosim scarificatoarele în loc să arăm, din cauză că pur şi simplu nu se poate ara. Terenul este plin de bolovani, care nu pot fi sfărâmaţi. De fapt, cred că în prezent singura soluţie cu adevărat de succes este ploaia. Încercăm cu tot ce putem, dar numai apa ne-ar ajuta cum se cuvine”, afirmă Dumitru Rucăreanu.

În opinia acestuia, dacă nu va ploua în curând, pagubele vor fi din ce în ce mai mari. În afară de semănatul grâului, situaţia rapiţei pare şi mai proastă. „Am semănat rapiţa de trei săptămâni. Acum, rapiţa stă . Cine ştie ce o să se mai întâmple cu ea? Vă spun eu: cine va avea rapiţă anul viitor, o să facă profit. Cu siguranţă, preţul va creşte şi mai mult”, declară Dumitru Rucăreanu.

Reprezentantul firmei călărăşene spune că la porumb aşteaptă recolte bune, fără să poată avansa o cifră în acest moment.

Exploataţia deţinută de SC Consorţiu Ceres Dor Mărunt SRL numără: 250 hectare cu grâu, 125 hectare cu rapiţă, respectiv 530 hectare cultivate cu porumb.

BACĂU
Petru Rusu: Cheltuieli de 1.400 lei pentru hectarul de rapiţă

Aceeaşi cultură, pe două suprafeţe diferite. Pe una a plouat, pe alta nu. Petru Rusu, directorul Servchimex SRL Dumbrava, afirmă că rapiţa arată diferit, în funcţie de zonă şi de cantitatea de apă căzută.

„Din luna martie 2011 până în august 2011 la noi au căzut 350 litri de apă pe metru pătrat. Apoi, din august până în prezent, aici n-a mai plouat deloc”, susţine Petru Rusu. În ciuda acestui fapt, fermierul băcăuan spune că rapiţa de pe o parcelă arată satisfăcător în momentul de faţă. „Noi deţinem rapiţă în două zone, într-una avem 80 de hectare, iar în a doua 30 de hectare. Cultura din prima zonă este răsărită neuniform, dar dacă va ploua va evolua corespunzător. În schimb, cealaltă cultură încă nu a răsărit”, declară Petru Rusu.

Faţă de alţi confraţi agricultori, ale căror culturi de rapiţă sunt deja compromise total, Petru Rusu are speranţe cel puţin pentru o parte din rapiţa cultivată. Care este secretul lui? „Pentru rapiţă sunt extrem de importante trei lucruri, fără de care nu te poţi gândi la recolte mari: apă, sămânţa să fie calitate foarte bună, iar solul să fie lucrat ca pentru grădinărit”, explică Petru Rusu. În 2011, până în prezent, investiţia într-un hectar de rapiţă s-a ridicat la circa 1.200-1.400 lei.

Până în prezent, grâul a fost însămânţat pe 110 hectare, iar în unele parcele cultura a răsărit. „Grâul a fost însămânţat în două zone, iar în parcelele situate mai aproape de firul apei, cultura a răsărit. Deocamdată însă nu trebuie să ne facem griji pentru grâu, aici mai este timp pentru o evoluţie bună. Dacă plouă măcar 10 litri de apă pe metru pătrat, o să-şi revină imediat”, susţine Petru Rusu.

La porumb, seceta a redus atât producţia, cât şi calitatea, comparativ cu anul trecut. „Am început recent şi recoltarea porumbului. Din păcate, estimăm producţii de 8.000 kilograme boabe, care sunt mai mici decât am obţinut în 2010. În ceea ce priveşte calitatea, aceasta va fi puţin mai slabă decât în 2010”, afirmă Petru Rusu.

Servchimex SRL Dumbrava cultivă 105 hectare cu grâu, 110 hectare cu rapiţă şi 200 hectare cu porumb.

DOLJ
Mihai Stancu: Câţi ştiu oare să aplice tehnologia?

Câteodată, temperaturile ridicate scutesc fermierii de cheltuieli suplimentare. Mihai Stancu, director SC Solvent Dolj şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dolj, este de părere că seceta n-ar trebui să fie o belea atât de mare pe capul fermierilor români.

„Am impresia că nouă ne place prea mult să ne victimizăm. Într-adevăr, lipsa precipitaţiilor nu este bună pentru culturi, însă pentru un fermier care ştie să aplice tehnologia vă asigur că seceta nu-l afectează aşa de tare cum spun unii. Dar câţi ştiu oare cum să aplice tehnologia, aici este întrebarea!”, declară Mihai Stancu.

Directorul Solvent Dolj susţine că timpul frumos l-a ajutat la porumb şi nu l-a încurcat deloc la grâu. „Pe mine, condiţiile climatice din 2011 chiar m-au ajutat la porumb, deoarece de zece ani n-am mai avut o asemenea umiditate. Deci, asta înseamnă că, mai departe, n-o să mai am cheltuieli cu uscarea. Am obţinut o producţie medie de 10.800 kilograme la hectar, suprafaţă irigată, la o calitate, de asemenea, foarte bună”, declară Mihai Stancu.

Cât priveşte însămânţarea grâului, directorul Solvent Dolj spune că n-a întâmpinat deloc probleme din cauza secetei. Secretul său? „Pot să vă spun că fermierii care au aplicat tehnologia n-au avut dificultăţi cu semănatul grâului.

Explicaţia este că trebuie să efectuzi lucrările în câmp imediat după recoltarea premergătoarelor şi nu să aştepţi până acum, când te trezeşti că trebuie să semeni. La momentul de faţă, sigur că terenul nu se mai poate ara, dar de ce au aşteptat până acum?”, întreabă Mihai Stancu.

Cu rapiţa, în schimb, situaţia pare puţin mai complicată. „Rapiţa n-a răsărit până acum, dar dacă plouă sâmbătă şi duminică (n.r. – 8 şi 9 octombrie), aşa cum au anunţat cei de la Meteo, va fi în regulă. Toate buletinele Meteo au prognozat ploi în luna septembrie 2011 şi eu m-am bazat pe ele. Eu mi-am făcut planurile şi am semănat pe baza prognozelor meteo, iar acum mă uit la cer şi văd că nu plouă.

Chiar aş vrea să îi întreb, pe cei de la Serviciul Român de Meteorologie, de ce nu îi trage nimeni niciodată la răspundere? Nu se poate să afirmi una, iar situaţia reală să fie modificată cu 180 de grade. Mai înţeleg şi eu mici schimbări, că doar se cheamă… timpul probabil, dar nu pricep modificările totale”, susţine Mihai Stancu.

Societatea Solvent deţine în exploatare 700 hectare cultivate cu porumb, 650 hectare cu rapiţă şi 600 hectare cu grâu.

TIMIŞ
Eugen Baziliuc: Seceta creşte costurile

Speranţe mari, după un an cu 10.000 kilograme porumb pe hectar. În opinia lui Eugen Baziliuc, directorul Societăţii Abelda din Jimbolia, seceta creşte costurile cu circa 35-40 la sută. „Este vorba în principal de cheltuieli cu pregătirea terenului, deoarece pământul fiind uscat trebuie să executăm mai multe treceri cu discul. Arături nu se mai pot face, că bulgării sunt cât un televizor de mari. Folosim discul, tăvălugul, combinatorul”, susţine Eugen Baziliuc.

Până în momentul de faţă, Abelda n-a semănat nici un hectar cu grâu, deşi planul se ridică la 400 de hectare. În ceea ce priveşte rapiţa, în prezent cultura este acoperită total de pământ, având mare nevoie de apă. „Am semănat o sută hectare de rapiţă la 20 septembrie 2011. Aşteptăm să răsară, dar deocamdată nu vedem decât dăunători”, spune Eugen Baziliuc.

La porumb, în anul în curs Abelda a obţinut o producţie medie de 10.000 kilograme pe hectar. Eugen Baziliuc ne dezvăluie care sunt ingredientele unor recolte bogate de porumb: terenul foarte bine lucrat, sămânţa de calitate, întreţinere cu tehnologie performantă şi atenţie mare la buruieni.
Abelda deţine în exploatare 450 hectare cu porumb, 100 hectare cu rapiţă şi 400 hectare cu grâu.

ALBA
George Faur: Nici un gram de ploaie

George Faur, inginer, DN Agrar Holding, judeţul Alba, spune că, deşi a aplicat tehnologia „ca la carte”, pentru a merge înainte plantele au nevoie măcar de câţiva stropi de ploaie. „Noi am semănat 350 hectare de rapiţă, după grâu. Am prelucrat terenul fără arătură, doar cu combinatorul şi cultivatorul. Însă nu a răsărit nici un fir, în lipsa apei.

La noi în zonă nu a căzut nici un gram de ploaie în ultima vreme”, spune George Faur. Inginerul DN Agrar Holding avertizează: „Trebuie neapărat să plouă. Dacă plouă 2-3 litri de apă pe metru pătrat, rapiţa scapă şi ajunge la germinaţie. Dacă însă nu va ploua, va fi pierdere totală”.

Privitor la grâu, aflăm că DN Agro Hoilding a însămânţat până în prezent 250 de hectare din suprafaţa planificată de 550 de hectare. „Pot să spun că grâul a fost semănat în condiţii bune, pe cele 250 de hectare. Urmează să semănăm diferenţa şi aşteptăm să plouă şi pentru grâu. Deocamdată însă, la grâu, lipsa apei nu constituie o problemă aşa de mare”, explică George Faur.

Condiţiile climatice din 2011 au şi o parte bună: faptul că porumbul recoltat la o umiditate de 12-13 la sută, nu mai necesită să fie uscat. „Am recoltat porumbul la o umiditate de 12-13 la sută, deci acesta nu mai trebuie uscat, ceea ce înseamnă că scăpăm de nişte costuri suplimentare. Producţia medie obţinută este de peste 7.000 de kilograme pe hectar”, explică George Faur.

DN Agrar Holding deţine în exploatare 600 hectare cu porumb, 350 hectare cu rapiţă, respectiv 550 hectare cu grâu.

Franz Jakoby, Lemken: Prea târziu pentru reducerea costurilor

În opinia lui Franz Jakoby, Director vânzări Lemken, în momentul de faţă nu se mai poate face nimic pentru reducerea costurilor de lucrare a solului. „Noi considerăm că în acest moment, la condiţiile de faţă, lucrările solului se fac cu un efort şi cu costuri suplimentare, fiind mult prea târziu pentru a mai schimba ceva. Toate lucrările implică un consum mai mare de energie, cât şi o uzură mai mare a utilajelor folosite.

Ideal ar fi fost ca încă din vară fermierii să pună accent pe conservarea apei din sol. Cei care au făcut acest lucru la timpul respectiv nu mai probleme atât de mari acum”, spune Franz Yakoby.
Reprezentantul Lemken recomandă utilizarea a trei produse din portofoliul propriu: discul scurt Rubin, pentru dezmiriştiri, cultivatorul Karat cu trei rânduri de organe active şi cultivatorul Karat pe două rânduri.