Fermierul Dan Henebry, din Illinois, regretă că nu și-a vândut mai mult din recolta de porumb, anul trecut, când în Midwest-ul american era nevoie de ploaie și prețurile erau ridicate. El nu este singurul fermier american pe care-l încearcă acum părerea de rău pentru decizia luată, informează Reuters.
Numeroși fermieri din Statele Unite își reproșează că au amânat vânzările de porumb, după ce câmpurile au fost cuprinse de arșiță, în mai și iunie, ei așteptându-se ca prețurile să fie și mai mari, în condițiile în care recoltele erau estimate să fie mai mici.
Contrar așteptărilor lor, prețurile au scăzut pe măsură ce ploile sosite intempestiv au salvat recoltele. Prăbușirea covârșitoare și rapidă a prețurilor i-a afectat dramatic pe fermierii americani, care stau acum și privesc cu consternare depozitele pline cu cantități record de porumb.
Cea mai abruptă scădere a prețurilor la porumb din ultimul deceniu, înregistrată în 2023, se prelungește și în 2024, provocând daune serioase economiei agrare a SUA. Acest marasm survine după ce timp de doi ani prețurile au fost ridicate și vânzările de cereale reduse, din cauza condițiilor meteo nefavorabile la nivel global și a perturbărilor piețelor internaționale, din cauza războiului din Ucraina.
Situația favorabilă de până acum s-a inversat rapid în a doua jumătate a anului 2023 și la începutul anului 2024.
Recoltele record obținute în Statele Unite și Brazilia, în sezonul precedent, concurența sporită pentru exporturile de cereale din SUA și cererea internă limitată au condus la acumularea unor cantități enorme de porumb în spațiile de depozitare ale fermelor americane, împingând prețurile porumbului din SUA la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020 până în prezent.
Porumbul este cea mai comercializată marfă agricolă din lume și, deseori, dă tonul pentru piața altor mărfuri agricole. De asemenea, prețurile pentru soia boabe au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii trei ani.
Zece fermieri, economiști și analiști ai pieței agricole, citați de Reuters, au spus că producătorii agricoli americani au calculat greșit atunci când au păstrat porumbul în silozuri, în loc să-l vândă. Strategia de „păstrare și nepăsare față de piață” adoptată pentru a aștepta prețuri mai mari nu a dat roade și i-a pus pe unii fermieri în situația de a reduce achizițiile de echipamente scumpe și de a semăna mai puțin porumb.
Interviurile realizate cu cei zece interlocutori pun în lumină, de asemenea, deciziile dificile pe care trebuie să le ia fermierii atunci când trebuie să vândă recoltele, cu perspectiva unor pierderi în piață.
Prețurile futures pentru porumb s-au apropiat de 6,30 dolari per bushel ( 25,4 kg ) în iunie, dar au scăzut de atunci la 4,10 dolari, după ce fermierii americani au produs, în cele din urmă, randamente record.
„Aș vrea să vând mult mai mult”, a spus Dan Henebry.
Cultivatorii americani dețineau 7,83 miliarde de busheli de porumb în spațiile de depozitare din fermele lor, la 1 decembrie, cea mai mare cantitate până la acea dată și în creștere cu 16% față de cel mai mic nivel din ultimii nouă ani, înregistrat în decembrie 2022, arată datele guvernului SUA. La nivel global, se preconizează că stocurile rămase vor atinge un maxim față de ultimii cinci ani, până în septembrie, după ce se contabilizează tot porumbul folosit pentru hrănirea animalelor, producerea de biocombustibili și pentru alte scopuri.
Henebry a spus că are încă aproximativ 40% din recolta din 2023 în depozit, inclusiv 30.000 de busheli în ferma sa din centrul Illinois. El plătește 3 până la 4 cenți per bushel pe lună pentru a păstra încă 30.000 de busheli la un depozit local de cereale. Într-un an obișnuit, el nu ar mai fi avut nicio boabă de porumb acolo, a precizat el.
Înainte ca prețurile să scadă în vara trecută, Henebry a spus că a vândut o parte din recolta de porumb cu 5,50 până la 5,70 dolari pe bushel și apoi cu până la 6,21 dolari per bushel, la un trader de cereale. A păstrat însă restul recoltei de porumb, deoarece a crezut că seceta care se instalase deja va reduce producția și va crește prețurile.
Cu toate acestea, prețurile au luat-o la vale, iar Henebry a spus că a vândut porumb în decembrie cu 4,60 USD per bushel. Și-ar fi dorit să fi vândut și mai mult la prețul acela.
Prețurile vor fi supuse unei presiuni reînnoite, deoarece fermierii vând acum cerealele pe care le au în depozit, au spus analiștii.
Fred Huddlestun, un fermier din Yale, Illinois, a spus că luna trecută încă mai avea în depozit toată recolta de porumb din 2023: aproximativ 39.000 de busheli la un depozit local și 25.000 de busheli acasă. Prețurile nu au atins niciodată nivelul la care a țintit să facă vânzările.
Huddlestun ar fi putut câștiga aproximativ 360.000 de dolari dacă ar fi încheiat tranzacții pentru a vinde 64.000 de busheli imediat după Paștele din 2024; 382.000 USD în preajma Zilei Tatălui, în iunie; și 307.000 USD de Halloween, bazat pe contractele futures pe porumb de la Chicago Board of Trade, încheiate pentru recolta din toamna trecută. La prețurile actuale, toate cerealele lui valorează aproximativ 263.000 de dolari. Prețurile futures și cash diferă adesea cu câțiva cenți.
„M-am tot gândit că piața va oferi prețuri mai mari”, a spus Huddlestun. „Voi renunța în cele din urmă să mai țin recolta în hambar și voi începe să vând dacă nu se va întâmpla nimic favorabil”.
Huddlestun a precizat că ar fi trebuit să vândă în jur de 5,50 dolari un bushel. Deși operațiunile sunt diferite, prețurile de rentabilitate pentru cultivatorii de porumb din centrul Illinois au fost de aproximativ 5,27 USD per bushel în 2023, inclusiv costurile pentru teren și alte cheltuieli, conform estimărilor Universității din Illinois.
Fermierii au spațiu pentru a păstra recoltele după ce și-au crescut capacitatea de depozitare cu 24% în ultimele două decenii, până la 13,6 miliarde de busheli. Depozitarea cerealelor le oferă fermierilor mai mult control asupra momentului și modului în care vând, pentru a evita prețurile care sunt de obicei scăzute în timpul recoltării și pentru a profita cel mai bine de vârfurile atinse în tranzacțiile futures. La marile depozite de cereale și la alți operatori comerciali, capacitatea de depozitare în afara fermei a crescut cu 40%, până la 11,9 miliarde de busheli în ultimii 20 de ani, potrivit datelor guvernului SUA.
Ratele ridicate ale dobânzilor fac depozitarea mai costisitoare, deoarece culturile fermierilor sunt captive în depozite, mai degrabă decât vândute pentru a reduce datoria, au spus economiștii.
În sudul statului Illinois, al doilea cel mai mare stat american producător de porumb, fermierii ar putea pierde până la 160 de dolari pe acru, dacă vor cultiva porumb anul acesta, pe baza prețurilor la porumb și a costului de producție, au semnalat economiștii de la Universitatea din Illinois într-un raport din ianuarie. Pentru comparație, în urmă cu doi ani, profiturile ajunseseră la aproximativ 340 de dolari pe acru.
Astfel de pierderi calculate se vor resimți tot mai mult în America rurală. Se estimează că venitul net din fermă în 2024 va fi afectat de cea mai mare scădere a dolarului, de la un an la altul, a declarat American Farm Bureau Federation, un grup industrial, într-un raport din această lună.
Deere & Co (DE.N), cel mai mare producător de echipamente agricole din lume, se așteaptă ca vânzările de echipamente agricole mari să scadă cu 20% în acest an, din cauza prețurilor mai mici la mărfuri și a ratelor ridicate ale dobânzilor.
În Wamego, Kansas, Glenn Brunkow, un fermier care deține o fermă mixtă veche de cinci generații, intenționează să întârzie modernizarea parcului auto și ar putea încerca să repare singur echipamentele, în loc să plătească o firmă de mentenanță.
„Reducem cheltuielile cât de mult putem”, a spus el. „Încercăm să șchiopătăm, amânând o oarecare expansiune în ferma zootehnică, încercăm, deci, doar să șchiopătăm.”
Prognozele recente arată că fermierii americani vor reduce probabilitatea de semănare de porumb și vor paria pe soia în 2024. S-ar putea să se lupte să obțină profit cu oricare dintre culturi.
Brunkow a spus că plănuiește să renunțe complet la semănarea porumbului și să cultive niște sorg, care necesită mai puțin îngrășământ și are semințe mai puțin costisitoare, decât porumbul. Sorgul poate fi folosit pentru a face etanol, pentru a hrăni animalele sau poate fi exportat în China, pentru a face băutură baiju.
Cu ani în urmă, Brunkow a renunțat la cultivarea sorgului, deoarece produce recolte mai mici și este greu de uscat în timpul recoltării. Acum, și-a revizuit opțiunea: „economiile sunt mai bune”, a spus el. „O să pierd mai puțini bani”.
Analiștii nu se așteaptă la o creștere majoră a cererii pentru a reduce stocurile de porumb. Exporturile americane de produse agricole și conexe au scăzut cu 10% în valoare în 2023, până la un nivel minim din ultimii trei ani, deoarece livrările abundente din Brazilia și din alte părți au concurat puternic vânzările la export ale SUA.
Cererea din partea industriei cărnii din SUA, care hrănește animalele cu porumb, este limitată, deoarece crescătorii de porci se confruntă cu o cerere slabă de carne de porc, în timp ce crescătorii de vite și-au tăiat efectivele din cauza secetei din Marile Câmpii.
Cererea de biocombustibili, care reprezintă de obicei aproximativ o treime din producția de porumb din SUA, îl îngrijorează și pe Rod Weinzierl, directorul executiv al Asociației cultivatorilor de porumb din Illinois, deoarece americanii cumpără mai multe vehicule electrice.
„Anul acesta, fiecare opțiune a fost dată naiba”, a declarat Matt Wiegand, broker de mărfuri pentru firma de management al riscului FuturesOne din Nebraska.
credit foto iStock/Pretti
