Constantin Petre lucrează 400 de hectare și mizează pe tehnologie și pe adaptarea la condițiile tot mai dificile din agricultură. În toamnă a semănat 70 hectare cu grâu, 60 hectare cu orz și 40 hectare cu rapiță. Dacă păioasele sunt în stare bună și sunt bine dezvoltate, rapița ridică semne de întrebare.

„Am semănat-o în perioada optimă, dar n-a plouat trei săptămâni și nu a răsărit decât după venirea ploilor. A pornit târziu în vegetație, iar acum sperăm să treacă cu bine peste gerurile care au fost, cu minus 9, minus 10, chiar minus 12 grade timp de câteva zile la rând”, spune agricultorul cu ferma în comuna Chiscani.

FERMIER DIN BRĂILA, IRIGĂ PRIN PICURARE 130 HECTARE

Din cele 400 de hectare lucrate, aproximativ 130 sunt irigate anual prin picurare, în special culturile de prășitoare: porumb și soia. La nevoie, folosește aspersia pentru floarea-soarelui.

La porumbul irigat prin picurare a obținut anul trecut 12 tone/ha, însă recunoaște că se aștepta la mai mult, având în vedere investițiile făcute.

„Cred că am greșit la densitate. Unde am pus mai rar, știuleții au fost mai mari și producția mai bună cu o tonă – o tonă și jumătate față de zonele cu densitate mare. Chiar dacă a fost apă suficientă, căldura excesivă și lipsa norilor au afectat plantele”, explică fermierul.

Pentru acest an, intenționează să semene aproximativ 100 ha cu porumb și ia în calcul reducerea densității la 65.000-68.000 plante/ha, în funcție de prognozele meteo.

„Dacă soarele e împărat absolut și avem 30 de grade de dimineața până seara, trebuie adaptată densitatea, chiar și la picurare, undeva la 65-68.000 de plante la hectar”, punctează fermierul din Brăila.

PRODUCȚII BUNE LA FLOARE

În 2024 a cultivat 80 ha cu floarea-soarelui. Pe un lot cu potențial declarat de 2.500 kg/ha a obținut 3.200 kg/ha, iar pe alte sole, producțiile au depășit 4.000 kg/ha, ajutate de ploi venite exact înainte și imediat după înflorire.

2.800 KG/HA LA SOIA ȘI MULTĂ FRUSTRARE

La soia, însă, rezultatele au fost sub așteptări. A obținut 2.800 kg/ha, după ce o parte din păstăi s-au crăpat înainte de recoltare din cauza alternanței între uscăciune și umiditate. „Partea de sus era uscată, jos încă mai avea umiditate. Până am ajuns să recoltez, o parte din păstăi s-au desfăcut și boabele au căzut”, spune acesta.

La rapiță a realizat aproape 3 tone/ha, la grâu 5.800 kg/ha, iar la orz 5.600 kg/ha – producții pe care le consideră mulțumitoare, în ciuda unui an dificil.

COSTURI MARI LA IRIGAREA PRIN PICURARE: 3.000 LEI/HA

Irigarea prin picurare vine cu avantaje, dar și cu dezavantaje. „Doar picurarea mă costă în jur de 3.000 lei/ha. Cu toate cheltuielile, la porumb ajung la circa 6.000 lei/ha”, explică fermierul.

Fermier din Brăila: „Ca să fii rentabil la irigarea prin picurare, trebuie să sari de 14 tone la hectar”.

CITEȘTE ȘI: „În condiții de SECETĂ, la picurare numai eforturile sunt mari, NU și BENEFICIILE!” – REVISTA FERMA

GESTIONAREA PANGLICII DE PICURARE – PROBLEMĂ NEREZOLVATĂ

Un alt obstacol este gestionarea deșeurilor – panglica de picurare este de unică folosință.

„Le strângem toamna, dar nu există un flux clar de reciclare. Nu sunt firme care să preia constant aceste materiale. Există riscul de amenzi, dar soluții concrete nu prea sunt”, atrage atenția Constantin Petre.

Fermierul este membru al cooperativei Braicoop, una dintre primele care a investit masiv în irigarea culturilor de câmp prin picurare.

VEZI ȘI VIDEO: Tambur, pivot sau picurare? 3 sisteme de irigat porumb în ferma lui Cosmin Micu