Conform datelor ultimului recensământ agricol publicate de Eurostat, în 2020, în UE existau 9,1 milioane de exploatații agricole, din care marea majoritate (93%) pot fi clasificate ca ferme familiale (gestionate de familie şi unde 50% sau mai mult din forța de muncă agricolă a fost asigurată de membrii familiei). În cadrul Uniunii Europene agricultura rămâne un domeniu important în ciuda scăderii numărului de angajaţi, a problemelor cu reînnoirea generațiilor şi vârstei tot mai înaintate a fermierilor.

În UE, 6 din 10 sunt ferme de familie

Fermele familiale domină structura agriculturii UE în ceea ce privește numărul de exploatații, contribuția acestora la ocuparea forței de muncă în agricultură și, într-o mai mică măsură, suprafața de teren pe care o cultivă și valoarea producției pe care o generează.

Aproape șase din zece ferme (aproximativ 57%) erau exploatate numai de către deținător și de membrii familiei sale. În alte 36% dintre fermele UE, forța de muncă familială a reprezentat cel puțin 50% din totalul forței de muncă.

Fermele familiale utilizau majoritatea suprafeței agricole în 2020 (aproximativ 61% din cele 157,4 milioane de hectare de teren agricol al UE), cea mai mare parte a forței de muncă agricole totale (aproape 78%), majoritatea animalelor (aproape 55%) și producția standard (aproximativ 56%).

În România 99% sunt ferme familiale

Fermele familiale au reprezentat cel puțin 80% din totalul fermelor din toate țările UE, cu excepția Estoniei (65%) și a Franței (58%). Țările UE cu cea mai mare pondere a fermelor familiale au fost Grecia, România și Polonia (toate cu o pondere de aproximativ 99% din totalul fermelor).

Deși fermele nefamiliale au reprezentat doar aproximativ 7% din totalul exploatațiilor din UE în 2020, acestea foloseau un procent mult mai mare din: terenul agricol (aproximativ 39%), din totalul forței de muncă (aproximativ 22%), din animale (aproximativ 45%) și din producția standard (aproximativ 44%).

UE are tot mai puţini fermieri, şi tot mai vârstinici

În 2020, conform celor mai recente date disponibile ale Eurostat, în sectorul agricol erau angajaţi 9,4 milioane de oameni. Astfel, în 2020, doar 4,5% din populația europeană mai lucra în agricultură, în 2020, în scădere faţă de 6,4% cât era în 2005.

Principalele regiuni agricole sunt concentrate în estul Uniunii Europene, în țări precum România, Bulgaria, Grecia și Polonia, unde 10% din populație lucrează în agricultură, silvicultură sau pescuit. De asemenea, în Portugalia și sudul Spaniei (zonele horticole) și Irlanda sunt cele trei regiuni vestice care se remarcă prin populația lor agricolă numeroasă.

În Franța, populația „agricolă” fluctuează în jur a 5% din totalul ocupării forței de muncă, în funcție de regiune. Unele departamente, aşa cum sunt Creuse, Gers și Cantal au o rată de ocupare a forţei de muncă în agricultură de 12,5%, 12,2%, respectiv 12%.

O treime dintre fermierii europeni au peste 65 de ani

Problema reînnoirii generațiilor este una dintre marile provocări ale agriculturii europene. Spre exemplu, în Franţa, fermierii tinerii (sub 35 de ani) reprezintă doar 6,5% din operatorii agricoli, o cifră relativ în ușoară creștere față de 2016 (5,1%), dar încă foarte mică în comparaţie cu cei peste 32% din fermieri care au o vârstă de peste 65 de ani.

Austria conduce în topul statelor unde cei mai mulţi tinerii se „stabilesc” în agricultură, cu mai mult de 15% din fermieri sub 35 de ani, urmată de Slovacia și Polonia. La polul opus se află Cipru, unde reînnoirea generațională reprezintă o adevărată provocare, deoarece doar 1,3% dintre fermieri au sub 35 de ani, iar în Portugalia în această situaţie se află 1,9% dintre fermieri.

Agricultura este rezervată încă, predominant, bărbaţilor

Ultima provocare pentru sectorul din Uniunea Europeană: „feminizarea” profesiei. Agricultura rămâne încă un domeniu dominat de bărbați. În 2020, doar 31% dintre operatorii din fermele europenie erau femei. Proporţia cea mai mică de femei în agricultură era în Olanda (6%), Malta și Germania (11%).

Proporţia fermierii mai în vârstă creşte în ferme mici de subzistență, spre deosebire de tinerii fermieri, care administrează o treime din fermele medii și mari din Uniunea Europeană.

Dacă majoritatea fermelor europene rămân „mici” (2/3 au mai puțin de 5 ha) și fermele familiale, noua generație de fermieri câştigă teren odată cu scăderea numărului de ferme. Astfel, în 2016, în Uniunea Europeană erau 10,3 milioane de ferme, iar în 2020 mai erau doar puţin peste 9 milioane.