Situată în nordul ţării, ferma de lapte Ramot Menashe găzduieşte aproximativ 1.000 de vaci, dintre care 500 la muls, 450 de juninci şi 50 de viţei. Amplasată la marginea Munţilor Carmel, ferma se întinde pe doar trei hectare de teren. A fost fondată în 1948 de un grup de pionieri evrei din America de Sud, ca parte a programului de aşezări de tip kibbutz.

În Israel, producţia de lapte este planificată şi controlată de guvern. Fiecărei ferme i se atribuie o cotă anuală pentru a produce lapte iar preţul este stabilit şi ajustat trimestrial. Cota globală de lapte în Israel este de 1,5 miliarde de litri, cu o medie de 4 milioane de litri pe exploataţie. În 2020, litrul de lapte era cotat la 1,92 shekeli, echivalentul a 2,36 lei.

12.500 litri media pe lactaţie

Criza Covid-19 l-a luat puţin prin surprindere pe Ido Peleg, managerul fermei, în vârstă de 42 de ani, care avea planuri de extindere. Însumând deja 20 de ani de experienţă în fermă, din care ultimii zece ani i-a petrecut ca administrator, acesta mizează în special pe rasa Holstein. Media producţiei pe cap de animal pe perioada lactaţiei (305 zile) este de 12.500 de litri, ceea ce corespunde unei medii zilnice de aproximativ 41 de litri, laptele având un conţinut de proteină de 3,4% şi 3,9% grăsime. Vacile sunt împărţite în grupuri de 70-80 de exemplare şi mulse de trei ori pe zi, într-o sală de muls Allflex paralelă, cu 44 de posturi.

Vaci pe stabulaţie

„Conform legilor de mediu din Israel, vacile cu lapte sunt ţinute în stabulaţie şi nu au voie să pască în aer liber. Având în vedere acest lucru, ne asigurăm că adăposturile sunt suficient de încăpătoare şi oferă un confort bun pentru animale. Astfel, asigurăm un spaţiu de 25 mp/vacă. Grajdurile noastre au acoperişuri rabatabile, pe care le folosim pentru ventilaţia aerului în timpul nopţii vara şi pentru uscarea aşternutului în zilele însorite din timpul iernii”, susţine fermierul israelian.

Baza furajeră

Materia solidă a gunoiului de grajd este depozitată şi aplicată pe câmpurile din apropiere ca şi compost în timpul verii, în timp ce dejecţiile lichide sunt tratate şi utilizate apoi la irigarea plantaţiilor de avocado. „Folosim o raţie mixtă produsă în fermă, furajele fiind administrate de trei ori pe zi cu o maşină autopropulsată. Avem acces la câmpurile din jurul fermei deţinute de kibbutz (gospodărie colectivă agrară în Israel – n.r.), pe care se cultivă porumb, grâu şi lucernă. Celelalte ingrediente sunt cumpărate, iar un nutriţionist planifică raţia şi o ajustează o dată pe lună în funcţie de preţurile din piaţă şi de nevoile efectivului”, a precizat Ido.

Material seminal sexat

Ferma sa foloseşte material seminal de la cei mai buni tauri din Israel şi a început, de asemenea, să utilizeze material seminal sexat pentru a creşte numărul de junici din turmă. „Lucrăm cu Sion, care este compania de inseminare artificială şi de reproducţie a Israelului, deţinută de crescătorii de vaci de lapte. Taurii sunt selectaţi dintr-o varietate de tauri israelieni de top sau din material seminal importat. În ultimii trei ani am folosit material seminal sexat, ceea ce ne-a ajutat să creştem la 75% procentul de femele şi să obţinem fătări uşoare”, argumentează fermierul.

Model inspiraţional pentru tânăra generaţie

În activitatea de zi cu zi, Ido Peleg se bazează pe opt angajaţi cu normă întreagă, câte un responsabil pe partea de furajare, de întreţinere, de sănătate şi fertilitate, respectiv pentru managementul viţeilor, plus patru mulgători. Pe lângă personalul permanent, din când în când mai dau o mână de ajutor şi copiii din kibbutz, cei cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, în special în weekend şi în vacanţele şcolare. „Acest lucru le permite să câştige nişte bani, dar, mai important, să înveţe valori precum responsabilitatea, diligenţa, prietenia şi îngrijirea animalelor. Ferma le oferă o a doua casă şi sunt bineveniţi oricând doresc. De fapt, unii dintre ei se întorc mai târziu în fermă, în timpul studiilor universitare, sezonier sau ca personal permanent”, a remarcat managerul.

Obiectiv – 7 milioane de litri!

Pentru a creşte eficienţa şi a reduce costurile cu forţa de muncă, Ido a investit în noi tehnologii. „În acest moment, folosim raclete automate la îndepărtarea gunoiului de grajd din adăposturi, sisteme de ventilaţie şi de umidifiere, pentru a face faţă condiţiilor de climă speciale, precum şi un taxi de lapte pentru hrănirea viţeilor. Ferma este supravegheată video 24 de ore din 24 şi majoritatea sistemelor pot fi controlate online, de la distanţă. Principalul suport tehnologic este oferit de Allflex, deoarece folosim gulere pe fiecare vacă şi junincă de la vârsta de 12 luni, pentru a le identifica. Aceste coliere monitorizează, de asemenea, cantitatea şi calitatea laptelui, activitatea zilnică, ruminarea şi starea generală de sănătate a efectivului. Pe viitor, intenţionăm să extindem producţia până la 7 milioane de litri şi studiem posibilitatea creării unei linii de procesare, astfel încât să putem controla tot lanţul valoric, în conformitate cu ultimele tendinţe, de la fermă la furculiţă”, a explicat israelianul.

O EXPERIENŢĂ… POZITIVĂ!
Covid-19 a lovit şi Israelul, însă activitatea a decurs normal pentru Ido şi echipa sa, cu anumite ajustări. „Agricultura este clasificată în categoria servicii vitale în Israel şi, prin urmare, exploatăm ferma aproape normal. Am avut un angajat testat pozitiv, ceea ce a dus la izolarea întregului personal timp de două săptămâni. Am decis să petrecem izolarea în fermă şi am transformat-o într-o experienţă pozitivă şi productivă”, a constatat administratorul fermei Ramot Menashe.

un articol de
CHRIS MCCULLOUGH