Creşterea facturilor la curent şi gaz a împins sectorul horticulturii pe marginea prăpastiei. Fermierii din întreaga Europă încearcă să caute cu disperare soluţii pentru a face faţă costurilor neprevăzute la începutul sezonului, exact într-un moment în care ar fi trebuit să se pregătească de recoltat.
În timp ce unii îşi pun în mod serios problema renunţării la activitatea agricolă, alţii sunt mai degrabă tentaţi să-şi lase fructele să putrezească în livezi, minimizând astfel, pe cât posibil, găurile din buget.
Celtuieli uriaşe
Este şi cazul lui Vasilică Hangan, administratorul şi proprietarul Heliantus Prod SRL, societate care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 650.000 de euro, dar care în acest sezon ar putea înregistra pierderi istorice.
„E foarte scumpă forţa de muncă şi nici nu avem prea multe opţiuni pe partea de valorificare. Pentru noi este mai avantajos din punct de vedere economic să nu recoltăm deloc. Nu ştim cum ne vom acoperi cheltuielile pe care le-am făcut în acest sezon cu tratamentele pentru întreţinerea culturilor. Nu ne mai permitem nici să aprindem becurile, darămite să mai pornim staţiile de răcire. Cheltuielile sunt foarte mari. Avem şi un depozit de fructe pe care am decis să nu-l mai punem în funcţiune”, ne-a mărturisit fostul şef de la IAS Reghin.
PIERDERI DE 500 MII EURO
Vasilică Hangan exploatează în prezent o suprafaţă de 200 de hectare cu livezi, din care cultura de măr ocupă în jur de 145 hectare. „Nu am recoltat nici un măr toamna asta. Iar şansele sunt foarte mici să mai culegem ceva. Niciodată nu ne-am mai aflat într-o astfel de situaţie. E o bătaie de joc ce se întâmplă acum cu energia şi cu motorina. Tot ce am vândut din ianuarie – februarie şi până acum, valoarea mărfii a fost cu 50% mai mică decât costurile cu electricitatea. Din această cauză am fost nevoiţi să facem şi reduceri de personal. Frigotehniştii, motostivuitoriştii au plecat fiecare pe unde au putut. Faptul că nu vom mai recolta producţia anul acesta înseamnă o pierdere de 500.000 de euro”, a constatat fermierul din judeţul Mureş.
Ne confruntăm cu o concurenţă neloială. Noi nu cerşim nimic, dorim doar să existe un echilibru între producătorii de la noi din ţară şi cei din afara spaţiului comunitar.
VASILICĂ HANGAN
Administrator Heliantus Prod, jud. Mureş
A ÎNCHIS ROBINETUL LA GAZ
Anul acesta, Vasilică Hangan a efectuat nu mai puţin de 14 tratamente împotriva bolilor şi a dăunătorilor, doar la cultura de măr. Pe lângă măr, mai cultivă cireş, pe 11 hectare, şi prun, pe 35 de hectare. Are şi o suprafaţă mică de cultură bio, însă producţia este destinată exclusiv industrializării.
De asemenea, a investit şi într-o mică făbricuţă pentru procesarea fructelor, care fost inaugurată în urmă cu doi ani, însă din cauza costurilor prea mari cu funcţionarea a ezitat până acum să o utilizeze anul acesta. „Mi-e teamă acum să o pun în funcţiune pentru că nu ştiu cât aş putea ajunge să plătesc pentru consumul de gaz. S-ar putea să nu-mi pot acoperi cheltuielile pentru pasteurizare”, a recunoscut el.
POMICULTORII CER UN CONTROL MAI STRICT AL IMPORTURILOR
În opinia pomicultorului, autorităţile statului nu depun suficient efort pentru a sprijini sectoarele afectate de această criză şi care ţin cumva de securitatea alimentară a românilor.
„Poate ar fi suficient să intervină pentru a reglementa piaţa, în sensul unui control mai strict în ceea ce priveşte mărfurile importate. Să existe controale serioase din punct de vedere sanitar-veterinar. Dar pentru că nu se întâmplă asta, noi, producătorii români, suntem în pericol de a ne înceta activitatea. Nouă ni se cer analize din fiecare lot, pentru pesticide, metale grele şi aşa mai departe. Şi nu ştiu în ce măsură astfel de controale se fac şi în ţara de origine pentru produsele importate. Dar cu siguranţă, importăm marfă din afara Uniunii Europene, unde se utilizează încă substanţe care la noi sunt interzise de mulţi ani”, a precizat fermierul din Reghin.
PREŢ SUB COSTUL DE PRODUCŢIE
Din punct de vedere al producţiei, anul 2022 a fost unul normal pentru societatea condusă de Vasilică Hangan. La mere, spre exemplu, estimează o producţie totală în jur de 3.000 tone. Cultivă soiuri consacrate pe piaţa din România, cum ar fi Golden, Jonatan, Starkrimson, Idared, dar şi unele mai puţin cunoscute, printre care Rubinola, Red Jonaprince, Fuji, Rubinette.
De vândut, însă, nu a vândut decât cireşe şi prune anul acesta, fără să obţină profit, pentru că, susţine el, deşi au crescut foarte mult costurile de producţie, preţurile de valorificare au rămas cam aceleaşi. „Nu am obţinut un profit cu care să acoperim alte cheltuieli. Vindem la preţuri mici. Am vândut o parte din producţie în Austria şi în reţelele de supermarket de la noi, dar nu cantităţi exagerate, iar restul la angrosişti care vin să cumpere la poarta fermei. E greu să faci faţă concurenţei de afară”, se plânge acesta.
La viţa-de-vie, am recoltat numai strugurii de masă şi i-am comercializat pe parcurs ce s-au copt. Am vândut la poarta fermei, dar şi către magazine mai mici.
TEODOR IANC
Pomicultor Cheresig, jud. Bihor
CALITATE VERSUS CANTITATE
Pe de altă parte, Teodor Ianc, cultivator de viţă-de-vie şi pomi fructiferi în Cheresig, judeţul Bihor, spune că atât producţia de struguri cât şi cea pomicolă i-a fost diminuată anul acesta din cauza lipsei precipitaţiilor, mai ales pe versanţii sudici.
În schimb, are satisfacţia de a fi obţinut o recoltă de calitate superioară. „Noi am depozitat în mare parte producţia din acest an iar în funcţie de cerinţele pieţei vom ieşi la vânzare cu produsele noastre. Am avut 20 de hecare de livadă cu măr pentru procesarea sucurilor”, ne-a explicat inginerul horticol, care are peste 60 de ani de activitate.
PROVOCAREA POMICULTORULUI
Care este cea mai mare provocare pentru un pomicultor: bolile şi dăunătorii din livadă, banii şi munca pentru înfiinţarea şi întreţinerea unei livezi moderne sau pretenţiile consumatorilor?
Click AICI şi află opinia unui pomicultor experimentat din judeţul Sibiu!
un articol de
LIVIU GORDEA
