Fondată în 1885, atunci când în jud. Bacău se puneau bazele producţiei de postavuri militare, fabrica de stofe Buhuşi S.A. are peste 100 de ani de colaborare cu oierii din România.

Acum produce stofe pieptănate şi cardate pentru îmbrăcăminte, pături, fire pieptănate şi cardate, lână spălată, toate reunite într-o structură verticală perfect integrată.

Lână de import pentru stofe de export

Unitatea cumpără în prezent lână de oaie din rasele Merinos şi Ţigaie, mai puţin Ţurcană. ”Chiar şi lâna Merinos şi Ţigaie, care se obţine astăzi în România, se poate folosi exclusiv la pături. Nu o putem utiliza la producerea stofelor, pentru care utilizăm exclusiv lână fină importată din Australia, America de Sud sau Uruguay”, preciza Ştefan Câmpanu, director în cadrul Stofe Buhuşi SA.

Deşi importurile şi alte grele provocări nu au ocolit nici acest segment, renumita unitate din Buhuşi reuşeşte să funcţioneze, să asigure peste 100 de locuri de muncă permanente şi chiar să aibă noi proiecte de dezvoltare. Este prezentă şi pe piaţa internaţională, de exemplu, furnizând stofe pentru uniformele poliţiştilor italieni, dar şi pentru populaţia civilă din mai multe ţări europene.

Suntem singura fabrică autohtonă care are procesul tehnologic de la A la Z, respectiv de la lâna brută tunsă de pe oiţele fermierilor şi până la produsul finit – ŞTEFAN CÂMPANU, Director în cadrul Stofe Buhuşi SA

Cum se formează preţul lânii pe piaţa internaţională?

Preţul mediu şi ideal (dar greu) de găsit al lânurilor respective este în jur de 15-20 euro. Criteriile decisive sunt:

1. Micronaj, rezistenţă, lungime: ”Stofele pe care noi le folosim, de exemplu, pentru uniformele Poliţiei, Jandarmeriei, Armatei României sunt la 18-19 microni, iar cea mai bună lână din ţara noastră poate avea 26-30 microni. Pe bursă, fiecare micron presupune o diferenţă de preţ de câţiva euro”, arată reprezentantul companiei.

2 Randamentul. ”Dintr-o tonă de lână românească achiziţionată, se pot obţine aproximativ 370 kg lână bună pentru prelucrat. La o tonă de lână brută importată, randamentul este de 80-90%. Aşadar, vorbim despre o calitate la care lâna românească nu corespunde, indiferent de regiunea din care ar fi achiziţionată. Dintotdeauna, lâna românească a fost grosieră. Indiferent cât de nou şi de modern ar fi utilajul, această lână nu poate fi utilizată pentru realizarea de ţesături fine, ci doar pentru pături şi alte produse cardate”, adăuga Ştefan Câmpanu.

100-200 de tone colectate anual

Anual se colectează între 100 şi 200 tone lână, în funcţie de condiţiile climatice. ”Noi lucrăm foarte mult cu micii fermieri. În achiziţiile pe care le facem, ponderea producţiei de lână de la aceştia este de peste 50%. Numai că micii fermieri au încă multă nevoie de consiliere în ceea ce priveşte orientarea către producţii cu calitate înaltă. Fermierii cu efective mai mari identifică şi alte destinaţii de valorificare a lânii, expediind-o chiar şi în India sau în China, acolo unde industria este cu mult mai dezvoltată. Avem şi noi astfel de furnizori cu efective mari de ovine, de exemplu, din zona Sibiu, aceştia efectuând la noi şi spălarea lânii şi fiind cei care ne aprovizionează imediat, atunci când este nevoie de cantităţi mari de lână, în timp foarte scurt”, explica specialistul.

3 factori decisivi pentru calitate

Cel puţin trei coordonate pot fi subliniate în legătură cu condiţiile de predare a lânii:

1. Greşelile sau carenţele de furajare a animalelor se observă imediat, prin caracteristicile firului de lână. Orice mic amănunt din tehnologia de creştere a animalelor îşi arată semnele prin calitatea lânii.

2. Condiţiile de depozitare şi de transport. Este de preferat ca după tăiere lâna să fie depozitată vrac şi să nu fie împachetată, indiferent că este amestecată cu anumite infiltraţii vegetale. Depozitarea în materiale textile degradează nuanţa lânii şi rezistenţa firelor, aspecte care se văd în timpul procesului de producţie sau, chiar, în produsul final. ”La noi, un val de de stofă din lână are 1,5 m, iar identificarea unei singure infiltraţii textile (nuanţă diferită) conduce la pierderea întregului val de material”, explica specialistul.

3. Umiditatea. Prin natura produsului, lâna conţine un anumit grad de umiditate, care este reflectat în proporţia scăzământului. Se recomandă ca după tăiere, lâna să fie depozitată la loc uscat, astfel încât să nu fie predată umedă.

Preţ dublu pentru marfa conformă

Caracteristici precum lungimea firului, rezistenţă, elasticitate, nuanţă uniformă contribuie inclusiv la obţinerea sau pierderea anumitor bonificaţii.

”Pentru fermierii care predau lână de calitate înaltă, câştigul poate creşte cu 100%, deoarece noi acordăm bonificaţii care, practic, pot dubla preţul lânii. În plus, atunci când stabilim preţul de achiziţie, niciodată nu ţinem seama de subvenţiile sau de ajutoarele publice primite de către fermieri. De exemplu, atunci când lâna predată fabricii a fost subvenţionată cu 1 leu/kg, noi am păstrat raportarea la preţul pieţei, diferenţa rămânând în buzunarul fermierilor”, preciza Ştefan Câmpanu. Preţurile de achiziţionare a lânii au variat între 1,5 şi 2 lei/kg.

Când se fac achiziţii masive?

Fabrica de stofe de la Buhuşi realizează achiziţii masive de două ori pe an, respectiv primăvara şi toamna. Semnele încurajatoare vin şi dinspre secţiile de prestări de servicii, colaboratorii fabricii aducând la spălat şi curăţat şarje de câte 50-100-200-300 tone de lână, care este valorificată inclusiv prin export.

Tunsul oilor nu e o afacere profitabilă în România. Oierii noştri aruncă lâna, îi dau foc sau o îngroapă. Click AICI şi află cum poate deveni tunsul oilor o afacere profitabilă în România!

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI