Albinele şi bondarii polenizează 80% din plantele cu flori, inclusiv peste 130 de specii de fructe şi legume. 550 miliarde de euro obţinute anual din producţia globală de alimente le datorăm polenizatorilor, acestor eroi umili ai naturii.

În cadrul vizitei pe care am efectuat-o recent în sudul Spaniei, la iniţiativa Asociación de Periodistas Agroalimentarios de España (APAE) şi a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor de Agricultură (IFAJ), cu sprijinul companiilor KRONE, AGREENA şi MEWI, am aflat mai multe despre rolul crucial pe care biodiversitatea şi controlul biologic îl au în menţinerea sustenabilităţii şi rezilienţei sistemelor agricole.

Polenizarea cu bondari

Controlul biologic în provincia Almería a prins rădăcini în anii ’90, când bondarii au fost introduşi pentru prima dată ca insecte benefice. Până atunci, în mod tradiţional, fitohormonii şi substanţele chimice de sinteză erau folosite pe scară largă pentru polenizarea culturilor de seră din cauza ineficienţei albinelor, în special în cazul tomatelor, ale căror flori nu conţin nectar. Introducerea Bombus terrestris, a bondarilor comuni în limbaj popular, a pus bazele metodelor integrate de control în zona care găzduieşte astăzi aşa-numita „Mare de Plastic”, iar Agrobío a dus o adevărată muncă de pionierat în acest domeniu, contribuind la creşterea randamentelor şi la menţinerea unui ecosistem agricol echilibrat.

Aşa-numitele insule de biodiversitate pe care le-am creat le putem integra în mediul de cultură din interiorul serelor şi chiar în câmp deschis. Iar aceste insule vin colonizate cu aceşti prădători naturali. – MÓNICA GONZÁLEZ, Inginer agricol şi specialist în biodiversitate funcţională la Agrobío

700.000 de stupi cu bondari sunt exportaţi anual

Agrobío este o companie specializată în producţia şi distribuţia de bondari polenizatori şi alte insecte benefice în agricultură, cu aproape 30 de ani de experienţă în domeniu. Exportă anual peste 700.000 de stupi în mai mult de 40 de ţări, gestionând circa 50.000 de hectare, inclusiv uriaşa concentraţie de sere din Almería, structuri vizibile chiar şi din spaţiu. Sistemele de control biologic pe care această companie le-a dezvoltat au o largă aplicabilitate, putând fi utilizate atât în spaţii protejate, cât şi în câmp deschis, la culturile horticole, pomicole şi ornamentale.

Pe lângă producţia de bondari polenizatori, care reprezintă principala sursă de venit, Agrobío are în portofoliu şi circa 40 de specii diferite de insecte prădătoare benefice şi parazitoizi care ajută la managementul dăunătorilor prin metode de control biologic ce reduc dependenţa de pesticidele chimice.

25 de stupi la un hectar

Aceşti stupi pe care compania spaniolă îi comercializează pot fi plasaţi atât în interiorul serelor, cât şi în câmp deschis, iar cuibul este protejat de umezeală, de ploi, chiar şi de zăpadă. În condiţii normale, pentru un hectar de tomate, într-un ciclu complet de producţie, este nevoie de circa 25 de astfel de stupi. O colonie este alcătuită din 80 până la 100 de bondari. Există şi stupi care adăpostesc 200 de indivizi, pentru anumite culturi la care perioada de înflorire este mai scurtă. Fiecare stup comercial conţine o regină şi surorile sale, care sunt de fapt bondarii muncitori.

Simularea anotimpurilor în atmosferă controlată

Dacă în natură durează un an până când se naşte o nouă generaţie de bondari, în laboratoarele Agrobío condiţiile de reproducţie sunt simulate artificial pentru a grăbi acest proces. Toate cele patru anotimpuri sunt recreate în camere diferite. Am vizitat şi noi aceste spaţii, începând cu cel care imită condiţiile din toamnă, când în mod normal are loc împerecherea.

De la Isabel Santorromán Mendizábal, director comercial la Agrobío, am aflat că reginele sunt fertilizate o singură dată în viaţa lor. După împerechere, fiecare matcă este aşezată într-o cutie unde, după hibernarea în camera în care sunt simulate condiţiile de iarnă, se va trezi şi va începe să depună ouă, din care ulterior vor ieşi bondari muncitori, însărcinaţi să caute polenul pentru a hrăni restul stupului, fertilizând totodată florile. Deoarece bondarii nu pot detecta lungimile de undă corespunzătoare spectrului roşu, „pe timp de iarnă” insectele pot fi manipulate fără ca acestea să se trezească, utilizând o astfel de lumină roşiatică.

Entomofaună auxiliară

Dar cum spuneam, Agrobío nu produce doar bondari polenizatori, ci şi entomofaună utilă. „Am preluat prădătorii şi parazitoizii din mediul lor natural şi i-am reprodus într-un mediu controlat. Iar aceştia, odată eliberaţi în mediul de cultură ţintă, nu vei mai avea nevoie să utilizezi pesticidele sintetice. Chiar dacă la început poate veţi observa anumite pagube, în timp situaţia se va stabiliza de la sine cu ajutorul acestor insecte benefice. Pentru că sunt eliberate atât femele, cât şi masculi, iar aceştia vor prolifera în natură dacă sunt condiţii bune în acel mediu de cultură – adică să poată găsi mâncare şi să nu existe reziduuri de substanţe chimice pe plante şi pe sol”, ne-a asigurat David Beltrán, director de producţie pentru insecte auxiliare.

Noi instrumente de management agroecologic

Întrucât controlul biologic nu acţionează ca un tratament chimic împotriva dăunătorilor, trebuie acţionat şi în mod preventiv. Pentru asta, Agrobío a dezvoltat un sistem care integrează flora spontană în mediul de cultură pentru a creşte biodiversitatea şi a îmbunătăţi rolul polenizatorilor şi al prădătorilor naturali. „Am selectat acele plante care pot oferi resursele de care insectele benefice au nevoie, cum ar fi polenul şi nectarul. Noi le numim insule de biodiversitate pe care le putem integra în mediul de cultură din interiorul serelor şi chiar în câmp deschis. Iar aceste insule vin colonizate cu aceşti prădători naturali. Este practic un nou instrument de management agroecologic. Pot fi integrate până la 27 de astfel de insule de biodiversitate într-un hectar. De asemenea, am proiectat pajişti cu ierburi mediteraneene ca nişte culturi de acoperire ce vin plasate printre culturile de citrice şi fructe tropicale, precum şi în plantaţiile de migdale”, ne-a mărturisit, la rândul său, Mónica González, inginer agricol şi specialist în biodiversitate funcţională.

Am preluat prădătorii şi parazitoizii din mediul lor natural şi i-am reprodus într-un mediu controlat. Iar aceştia, odată eliberaţi în mediul de cultură ţintă, nu vei mai avea nevoie să utilizezi pesticidele sintetice. – DAVID BELTRÁN, Director de producţie pentru insecte auxiliare la Agrobío

DE CE BONDARI ŞI NU ALBINE?

În condiţiile în care albinele melifere îşi văd în mod serios ameninţate habitatele din cauza schimbărilor climatice şi a poluării cu pesticide şi alte substanţe chimice, bondarii joacă astăzi un rol din ce în ce mai important în menţinerea polenizării şi a sănătăţii ecosistemelor. „Folosim bondari pentru că albinelor nu le plac florile de tomate, întrucât acestea nu conţin nectar iar calitatea polenului nu este foarte bună. Pe de altă parte, bondarii nu sunt atât de deştepţi precum albinele. Ei nu pot comunica între ei şi asta reprezintă un mare avantaj pentru noi. În schimb, ei ştiu foarte bine când polenul este pregătit pentru fertilizarea florilor. Asta înseamnă că vor vizita florile exact la timpul potrivit”, ne-a explicat Isabel Santorromán Mendizábal, director comercial la Agrobío.