Despre activitatea Agroserv Măriuța și rezultatele remarcabile pe care Nicușor Șerban le înregistrează în ferma sa din Drăgoești (județul Ialomița) am tot auzit vorbindu-se în stânga și-n dreapta, fapt ce mi-a stârnit, inevitabil, curiozitatea. Desigur, nu am pus la îndoială cele relatate de alții, dar mi-am dorit să aflu cum reușește cineva în România să producă, astăzi, la fel de mult lapte ca și marile exploatații din vestul Europei, de o calitate poate chiar superioară, și să-l vândă la un preț care să-l ajute să rămână, totuși, competitiv pe piață. Răspunsul l-am descoperit în urma vizitei efectuate recent, la invitația HolsteinRo, acțiune despre care am povestit în numărul precedent al revistei noastre.
Atunci am aflat că ferma zootehnică a societății Agroserv Măriuța și-a început activitatea într-o altă locație, în 1998, cu o vacă! În 2005, avea 50 de vaci la muls, după care s-a mutat în actuala locație. Trei ani mai târziu, în urma accesării unui program SAPARD, s-a ajuns la 200 de valci la muls, iar ulterior, prin fonduri proprii și credite bancare, afacerea a devenit una cu adevărat importantă, găzduind astăzi un efectiv matcă de 900 de vaci, din care se mulg 750 de animale. Producția medie zilnică de lapte pe cap de vacă este de 32,5 litri, iar 60 la sută dintre animale sunt la prima fătare!
Genetica și nutriția fac diferența
Pentru a atinge performanțele din prezent, a investit mult în genetică. Anual sunt alocate între 60 și 70 mii de euro pentru achiziția materialului seminal. „Exprimarea potențialului genetic nu se face decât pe o nutriție bine elaborată. De aceea nutriția este poate cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont dacă vrem să obținem rezultate remarcabile cu vacile Holstein. Pentru că un animal care ajunge să dea 70 de litri de lapte pe zi pe vârf de producție, consumă foarte mult și o parte din producție o dă din rezervele corporale”, ne spunea gazda noastră. Chiar dacă nu dorește să divulge toate secretele ce țin de furajarea animalelor sale, Nicușor Șerban ne-a dezvăluit, în mare, care sunt ingredientele care alcătuiesc hrana zilnică a vacilor de la fermă. „Diferența o face cantitatea de energie și de proteină. Ca sursă de proteină folosim șrotul de soia, șrotul de rapiță și cel de floarea-soarelui, fânul de lucernă, peletizat sau nepeletizat, silozul de lucernă, iar ca sursă de energie mizăm pe siloz de porumb, cereale măcinate, porumb crimping, acel porumb moale conservat, și grăsime de palmier, fie că vorbim de varianta saponificată sau hidrogenată, noi folosim ambele variante. Mai administrăm și un concentrat adus special din Ungaria, 700 de grame pe cap de animal în fiecare zi. Folosim și melasă și inhibitor de micotoxine, iar pentru combaterea acidozei folosim bicarbonat, atât în rația zilnică, cât și ad libitum lângă jgheabul cu sare”, ne-a mărturisit fermierul. Există și un alt ingredient surpriză, introdus relativ recent în alimentație. Este vorba despre… morcov. „Plăcut la gust, acesta e sănătos pentru animal deoarece are multe vitamine. Conține betacaroten, care este un stimulent pe partea de reproducție. Și chiar dacă nu se obține mai mult lapte, acesta are rolul de a crește apetitul animalelor. Practic, vacile consumă mai multă hrană de când am adăugat morcovii în rația furajeră”, susține Răzvan Toma, unul dintre cei doi medici veterinari ai fermei, alături de soția sa, Marina.
O sută de mii de litri de lapte pe viața productivă
Recordista fermei este vaca Sorina, care până la data vizitei noastre în fermă a dat 87.883 de litri. Se află la a cincea lactație și are mari șanse să devină oficial prima vacă din România care ajunge la o sută de mii de litri de lapte pe viața productivă. „Sper să mai rămână o dată gestantă. Este o urmașă a taurului Blitz. Am făcut deja transfer de embrioni de pe ea. Avem fiice care au același potențial productiv”, spune Nicușor Șerban.
Pe lângă sala de muls rotativă cu 40 de posturi, care a costat 620.000 de euro, acesta a investit mult în confortul animalelor. Adăpostul principal poate găzdui 800 de animale și este dotat cu pluguri racloare, pentru ca tot timpul aleile să fie curate, cu așternut de paie pentru odihnă, cu 32 de ventilatoare care asigură o circulație bună a aerului – vara când afară sunt 35 de grade, în adăpost nu vor fi niciodată mai mult de 24 de grade. „Am creat condiții ca animalul să se simtă bine sau, cum spun americanii, ca vaca să se simtă plictisită. Atunci ea va produce un lapte de calitate. La noi în fermă vacile consumă în medie 23-24 kg de substanță uscată pe zi”, remarca fermierul.
Dispariția cotei de lapte a fost un lucru pozitiv
„La nivel de țară, România nu și-a acoperit niciodată cota. Din cele 3,2 milioane hectolitri de lapte alocate, pe cele două componente, vânzări directe și procesare, nu am acoperit niciodată mai mult de 60%. Important este să fim capabili să producem lapte de calitate, pentru că avem cui să vindem. Dacă vom produce lapte mai bun și mai ieftin decât alte țări, vom avea loc pe rafturile marilor lanțuri de magazine alimentare. Va trebui însă regândită strategia națională a creșterii vacilor de lapte, împreună cu autoritățile și fermierii. Să ajungem la o medie pe exploatație ca în celelalte state europene. Baza furajeră o avem asigurată prin suprafețele mari de teren agricol pe care le deține țara noastră. Pe de altă parte, poate nu avem nevoie de un milion de vaci de lapte, ci ar fi suficient jumătate din acest efectiv, dar vaci performante, pentru a acoperi necesarul intern și chiar a exporta o anumită cantitate de lapte”, este concluzia pe care Nicușor Șerban ne-a împărtășit-o la final.
BULGARII PLĂTESC MAI BINE!
În condițiile în care piața românească este invadată de lapte din import, Agroserv Măriuța vinde producția în Bulgaria, unde se plătește mai bine. „Noi avem un lapte foarte sănătos. Ne întreabă bulgarii dacă nu punem ceva în lapte, pentru că sunt depistați foarte puțini germeni. Iar la nivel de celule somatice reușim să fim sub 200.000. Vindem de doi ani lapte în Bulgaria, aproape întreaga producție. Pe lună, din 30 de cisterne, cam patru până la șase rămân în România. Prețurile sunt mult mai stabile la vecinii din sud. Pe tona de lapte livrată obținem 400 de euro. În lei ar fi în jur de 1,82 lei pe litru. Este un preț bun. Polonezii cum credeți că ajung să vândă așa ieftin în România? Statul le subvenționează transportul”, ne-a explicat Nicușor Șerban – președintele Asociației Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo”.
Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017
