Practicile agriculturii durabile pot transforma un teren neproductiv, afectat de băltiri, într-unul pe care se poate semăna. Este cazul unei suprafețe de 1.500 ha, pe care în ultimii trei ani agronomii Sopema Agriculture au semănat covor vegetal (cover crops) cu lucrări de vară sau de toamnă, iar în primăvară s-a putut semăna direct. Altfel, terenul nu putea fi folosit.
Într-una din întâlnirile în câmp organizate de organizația Agricultură Integrat Durabilă și Economic Rentabilă (AIDER), fermierii din zona de sud a țării au avut ocazia să observe avantajele utilizării covorului vegetal la societatea agricolă Sopema Agriculture din Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița.
Tehnologia de însămânțare a porumbului direct în covor vegetal
„În 2015 pe acest lot a fost grâu, iar după recoltare am venit cu scarificatorul și s-a semănat covor vegetal (grâu sau secara & leguminoase: latir, mazăre, linte, trifoi). Iarna a rămas covor vegetal cu grâu și în primăvară s-a semănat direct. Anul acesta, pe 10-15 martie, am semănat bob pe cinci hectare. Recolta de bob o semănăm în covor vegetal amestecat cu secară în luna august 2016. Facem 4 tone/ha, semințe pe care le vom semăna pentru covor la culturile de porumb și floarea-soarelui”, spune Nicolas Bauduin, șef de fermă la Sopema Agriculture. „Bobul este mai potrivit pentru covor vegetal în zona Mihail Kogălniceanu pentru că este o plantă foarte rustică. Deoarece covorul vegetal nu trebuie să aducă boli, și pentru acest lucru folosim specii furajere: bob, măzăriche, secară, ovăz furajer”, spune Patrick Valmary, consultant pentru agricultura durabilă în cadrul AIDER.
Ca tehnologie de cultură pentru semănatul direct în covor vegetal, după recoltarea culturii precedente se așteaptă răsărirea samulastrei și a buruienilor, apoi se vine cu un erbicid total. Terenul se pregătește cu scarificatorul și se seamănă covorul vegetal care va proteja solul iarna. „În primăvară venim cu Glifosat și semănăm imediat. Este valabilă tehnologia aceasta pentru zona de luncă, unde terenul este greu de lucrat. Aplicăm sistemul Strip Till pentru floarea-soarelui și rapiță. Încercăm să găsim o soluție pentru fiecare zonă din fermă. Avem trei tipuri de sol, toate au aceeași compoziție, dar se comportă total diferit”, spune șeful de fermă de la Sopema Agriculture.
Covorul vegetal drenează natural solul
„Covorul vegetal ne-a ajutat foarte mult și în privința băltirilor. Noi prin covor vegetal căutăm să protejăm foarte mult solul, dar avem și mari probleme cu băltirile. Avem 1.500 ha unde avem dese probleme cu băltirile pe perioada de iarnă. Covorul vegetal drenează terenul după o ploaie puternică. Facem această tehnologie de trei ani pe această parcelă. Problema băltirilor este rezolvată pe jumătate. În viitor vom face totuși sistem de drenaj subteran, punem țevi din plastic. Covorul vegetal ne ajută să facem și semănat no till”, spune Nicolas Bauduin.
În acest an, cele 1.500 de ha afectate de băltiri au fost semănate fie cu culturi de toamnă, fie cu covor verde. „Este bine că am putut semăna. Avem noroc. De obicei semănam în luna iunie. Am schimbat grupa FAO la porumb, acum folosim hibrizi foarte timpurii. Noi stricăm terenul pe porumb tardiv, recoltăm târziu, stricăm structura solului și nu mai putem lucra apoi pentru că nu se usucă”, explică șeful de fermă de la Sopema.
Sistemul radicular al plantelor prelucrează terenul
Pentru un randament mai bun la cultura porumbului, folosește leguminoase în covorul vegetal. A semănat bobul, într-o cantitate mai mare la hectar decât măzărichea, dar este un îngrășământ direct în sol și ar putea să reducă și costurile cu fertilizarea. Folosirea leguminoaselor poate înlocui aportul gunoiului de grajd, așa cum a fost demonstrat de Arvalis în Franța la o testare comparativă a producției de porumb în sistem bio.
Din experiențele efectuate la Sopema Agriculture, cele mai potrivite amestecuri pentru covorul vegetal sunt mazărea, măzărichea, grâul, orzul. Dar măzărichea trebuie să fie de primăvară, ca să nu devină o buruiană necontrolabilă. „Eu cred că este bine să avem amestec. Noi, prin covor vegetal, simulăm puțin mediul de pădure, unde există cel mai fertil sol. Încercăm să nu lăsăm solul fără culturi mai mult de două luni. În plus, sistemul radicular prelucrează solul precum un combinator, dar fără consum de motorină. Obiectul principal a fost să limităm băltirile și să evităm să lăsăm solul să se compacteze”, spune șeful fermei.
Cover crops în condiții pedoclimatice dificile
În zonele secetoase, după cultura de păioase și înainte de a semăna porumb, floarea-soarelui sau soia, în jurul datei de 15 august poate fi semănat un amestec de mazăre & muștar & ovăz strigoza. „Dar după lucrarea și erbicidarea de vară, ca să fie un pământ curat. Cu cât se seamănă mai devreme, cu atât vom avea o cantitate mai mare de biomasă înainte de iarnă (4 t/ha de biomasă, mai ales amestecul cu leguminoase are un aport important de azot). Când speciile sunt aproape de înflorire, în noiembrie va crește sensibilitatea la frig. După iarnă, covorul vegetal se autodistruge și vom putea semăna direct. În acest fel, păstrăm toate efectele fizice ale unor resturi vegetale care vor proteja pământul”, spune Patrick Valmary. După rapiță și înainte de păioase se poate face un amestec de sorg furajer & bob & phacelia, în general este mai greu a reuși implementarea în vară, din cauza căldurii și a secetei.
Pentru zonele cu probleme de băltire și exces de apă, „anul acesta am testat la câțiva fermieri un amestec de secară Sibérien extrem de puternică la nivelul radicular. Plantele pot depăși 2 m de sistem radicular și au un efect asupra drenajului natural al solului. În general secara este amestecată cu măzăriche de iarnă și cu trifoi roșu, două leguminoase care prezintă toleranță la excesul de apă”, spune Patrick Valmary.
ATENȚIE LA RAPIȚA FOLOSITĂ ÎN COVOR VEGETAL!
Pentru a avea în primăvară un covor vegetal dezvoltat, AIDER recomandă să fie folosite specii sensibile la ger cum sunt muștar, ovăz de primăvară, trifoi de Alexandria, măzăriche de primăvară. Așa se va rezolva parțial cantitatea de biomasă prezentă în primăvară. „AIDER atrage atenția producătorilor să nu mai folosească rapița, cum a fost anul asta. Au fost situații în care cultura de covor vegetal a fost mai dezvoltată decât cea de producție și a fost destul de greu de distrus”, susține Patrick Valmary.
SOIA – CULTURA CEA MAI RENTABILĂ
Sopema cultivă în principal orz, grâu, rapiță, floarea-soarelui, porumb și soia. La porumb, cultura este aproape în totalitate cu sisteme de irigații. La soia, 2016 este al doilea an de cultură. Au ajuns la 300 ha cu soia, față de 280 ha, cât au pus în primul an. „Subvenția a fost un motiv în plus, dar pentru noi soia a fost cultura cea mai rentabilă. Avem sistem de irigații pentru parcelele cultivate cu soia. Am avut producții foarte bune, 4,5 tone/ha în primul an. Sper ca în acest an să nu luăm o palmă. Dar nici nu ai nevoie foarte mare de inputuri pentru soia. Trebuie doar 100 kg de complex 12:52 la semănat, un erbicid complet Pulsar sau Corum și un produs antigraminee. Nu am fertilizat cu azot. Soia este o leguminoasă de la care folosim la maxim bacteria inoculantă. Dacă am greșit la tratamentul cu inoculant, putem considera cultura compromisă”, spune șeful fermei Sopema. Ferma cultivă 30 de hibrizi de porumb și 15 hibrizi de floarea-soarelui.
Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 – 31 august 2016
