Potrivit dr. Virginia Herrera Valencia, lider al proiectului condus de Centrul de Cercetare Ştiinţifică din Yucatan (CICY), unul dintre obiectivele cercetării a fost reducerea costului de producţie a furajelor combinate pentru animalele monogastrice, ceea ce înseamnă că acestea pot fi utilizate în industria porcilor şi a păsărilor. Reducerea costurilor ar putea fi realizată dacă enzimele ar fi produse în ţara în care vor fi folosite în cele din urmă, dat fiind că sistemul permite cultura microalgelor din interiorul laboratorului, într-un mod mai uşor, mai rapid şi mai ieftin decât ciupercile şi culturile de drojdie.
În prezent, industria producătoare de hrană pentru porci şi păsări de curte foloseşte enzime care provin în principal din ciuperci şi câteva tipuri de drojdii, care sunt modificate genetic pentru a produce cantităţi mari de enzime dorite, cum ar fi fitaza. Aceasta se foloseşte apoi pentru a întări absorbţia fosforului în dieta animalelor monogastrice.
Oamenii de ştiinţă mexicani susţin că desfăşoară teste în care se utilizează noul sistem pentru a produce cel puţin o proteină comercială şi pentru a compara performanţa sa cu cea a proteinei comerciale originale. Astfel, spun ei, „putem dovedi că enzima produsă de CICY este capabilă să aibă aceleaşi rezultate, dacă nu chiar mai bune, în furajarea păsărilor de curte”.
Clamydomonas reinhardtii, denumirea ştiinţifică a microalgelor verzi, a fost obiectul studiilor în fiziologie, biochimie şi biologie moleculară de peste 60 de ani, motiv pentru care există o mulţime de informaţii despre aceasta. „Avem secvenţele genomului cloroplasticii şi nucleului său, este uşor de cultivat în interiorul laboratorului şi această cultură este relativ uşor de utilizat. În plus, avem tehnicile necesare manipulării genetice. Toate acestea ne permit să o folosim ca o platformă pentru a produce proteine interesante din punct de vedere biotehnologic, pe lângă faptul că nu afectează mediul, dat fiind că întregul proces se va face în laborator”, afirmă dr. Herrera.
