AFM a precizat că ”scopul programului este de a conştientiza publicul cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), deşeurilor voluminoase, deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, cu privire la drepturile şi obligaţiile ce revin persoanelor fizice în circuitul gestionării deşeurilor, precum şi cu privire la posibilităţile de colectare existente la nivel local”.
Termen după termen
În mod ciudat, Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT), adică primăriile şi consiliile locale par să nu se fi arătat interesate să acceseze banii pentru a-i educa pe locuitori să nu mai arunce deşeurile în natură. În 14 ianuarie 2019, AFM a publicat pe site-ul instituţiei un comunicat prin care a prelungit termenul de depunere a dosarelor de finanţare până la 29 martie 2019.
Bugetul programului este de 25.000.000 lei, beneficiarii acestui program fiind atât Ministerul Mediului, cât şi unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv Municipiul Bucureşti, care vor putea realiza activităţile de conştientizare a publicului prevăzute în ghidul de finanţare. Bugetul alocat fiecărei unităţi administrative teritoriale – judeţ, inclusiv Municipiului Bucureşti, este repartizat în funcţie de populaţia fiecărui judeţ.
În 22 martie 2019, AFM a mai publicat un comunicat prin care a prelungit termenul de depunere a dosarelor de finanţare până la 31 mai 2019. Este foarte posibil, ţinând cont că bugetul de stat a fost votat anul acesta târziu, AFM să nu fi avut banii disponibili pentru finanţarea acestor campanii. Ghidul de finanaţare a fost aprobat anul trecut, prin Ordinul nr. 1196, publicat în MO în 22-XI-2018. Din respectivul ghid aflăm că în afara UAT-urilor, solicitant eligibil este şi Ministerul Mediului, iar banii vin din Fondul pentru Mediu. Pentru Ministerul Mediului, finanţarea poate ajunge până la 10.000.000 de lei, reprezentând sută la sută din valoarea cheltuielilor eligibile, în timp ce pentru UAT-uri, suma totală pusă la dispoziţie este de 15.000.000 de lei, 90% valoare eligibilă.
Statul român pune, astfel, la dispoziţia unor solicitanţi bani pentru educaţie ecologică, numai că solicitanţii sunt din sfera puterii publice, adică un minister, cel al mediului, şi primăriile şi consiliile locale. Ar fi fost oare neproductiv dacă banii ar fi fost alocaţi în urma unui concurs de proiecte destinat firmelor de publicitate? Desigur, până la urmă banii tot acolo vor ajunge, fiindcă nici ministerul, nici primăriile nu au servicii proprii de producţie video creativă. Numai că în drumul lor spre advertiseri, banii vor face un ocol pe la instituţii publice, de unde vor fi direcţionaţi de responsabilii de acolo fix către anumite firme care se vor ocupa de educarea publicului.
DEŞEURI ÎN EXPANSIUNE
Între timp, spaţiul nostru mioritic se umple cu gunoaie. Desigur, toată planeta se umple cu deşeuri, după cum aflăm zilnic din postările pe internet. Asta nu scuză, însă, absolut deloc, sufocarea pădurilor, pajiştilor, ogoarelor şi apelor noastre cu mizerii rezultate din activitatea de zi cu zi. Sunt pe internet zeci de clipuri cu români de-ai noştri surprinşi când basculează pe marginea drumului deşeurile aduse din gospodăria proprie. Dacă mergi pe malul râurilor noastre, rămâi consternat de mormanele de gunoaie greu biodegradabile. Pungile de plastic şi pet-urile au ajuns inclusiv pe arături, fermierii s-au plâns că acestea le afectează buna funcţionare a utilajelor agricole. E bine că statul alocă bani pentru a-l face pe cetăţean mai responsabil faţă de mediul înconjurător, dar la fel de bine ar face prin instituţiile sale cu drept de control şi sancţionare să aplice legea. O amendă poate fi mult mai convingătoare decât un pliant frumos colorat. Altfel, s-ar putea să găsim împrăştiate pe câmp chiar pliantele finanaţate din bani publici în cadrul programului ”Conştienizarea publicului privind gestionarea deşeurilor”.
Articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)