La inspecția tehnologiei de cultură a coriandrului (148 ha), efectuată de organismul de inspecție și certificare, analizele de laborator au atestat prezența DDT-ului, substanță interzisă de mulți ani în România și în lume. Astfel, există riscul major ca operatorul să fie exclus din sistemul de agricultură ecologică și sancționat de APIA cu returnarea subvențiilor din ultimii trei ani. În aceste condiții, suma ar depăși 250 mii euro, cu consecințe dezastruoase pentru ferma coordonată de Nicu Calmuc. Ciudățenia ar fi că în urmă cu un sezon de producție, pe aceleași tarlale, avusese înființată tot cultură de coriandru și atunci probele și analizele au fost conforme!

Agricultură ecologică fără analiză de sol?!
„Reglementările privind agricultura ecologică sunt făcute aiurea. Lucrez în acest sistem peste 500 ha de 7-8 ani. Am avut o perioadă de tranziție de trei ani, după care am intrat efectiv în ecoproducție. Când am declarat la Direcția Agricolă, la APIA că voi cultiva plante agricole în sistem ecologic, trebuia făcută analiza chimică a solului; așa era normal! Dar nu s-a procedat deloc, nici în perioada de reconversie și nici când am intrat pe sistem de producție eco. În 2015 am avut 540 ha; am respectat întru totul prevederile legale, fără să utilizez substanțe interzise în tehnologiile de cultivare!”, ne-a declarat indignat Nicu Calmuc.
Fermierul a explicat că: „În perioada de dinaintea recoltării, organismul de inspecție și certificare ecologică vine și ia probe din cultură. În funcție de acestea, urmează certificarea în baza căreia APIA dispune plățile. În 2015 analizele au ieșit bine la coriandru. Anul trecut, pe aceleași parcele pusesem tot coriandru și în mod surprinzător în vară probele au evidențiat DDT-ul în plante. Un alt control al Ministerului Agriculturii, prelevând probe de sol, a confirmat existența substanței interzise: Diclor-Difenil-Tricloretanul sau DDT. Acum există riscul să fiu exclus din sistemul de agricultură ecologică și, probabil, să fiu obligat să returnez banii primiți în anii din urmă!”

Recolta calamitată, ferma sancționată!
Colac peste pupăză (și fondanta pe colivă!), anul trecut, coriandrul (150 ha) s-a scuturat aproape tot în urma precipitațiilor de 400 l/mp. Nicu Calmuc se află într-o situație nu tocmai confortabilă: și cu producția calamitată, și cu sabia lui Damocles deasupra capului! „Sunt nevoit să mă adresez Justiției. Trag ponoasele pentru un lucru de care nu sunt vinovat! Nu am folosit DDT în cultură și nici nu aveam cum, fiind scos de pe piață! Acesta există în sol de dinainte de Revoluție. Dacă se făcea analiza solului când am declarat suprafața la ecologic, se depista DDT-ul și nu mă mai chinuiam atâția ani. Multe din terenurile României sunt infestate cu DDT pentru că s-a folosit pe scară largă și fără opreliști în trecut”, ne-a declarat fermierul.

Ialomița, județul “curat murdar, mon cher!”
Agricultura ecologică este un domeniu ce nu și-a găsit ritmul și propria identitate. De la an la an, mari suprafețe declarate de fermieri a fi cultivate în sistem eco sunt găsite neconforme, fiind “reconvertite” către agricultura convențională. Un județ “curat murdar, mon cher!” s-a dovedit a fi Ialomița. Potrivit presei locale, un control al MADR din primăvară a scos în evidență că peste 4.000 ha de “ecoculturi” erau în realitate convenționale, fiind tratate cu diverse substanțe chimice interzise de tehnologia eco.
Un caz tratat de presa ialomițeană este cel de la Agrichim Fetești. În 2016, societatea a înregistrat la Direcția Agricolă 1.447 ha (din circa 3.000 lucrate) de culturi ecologice: grâu, soia și lucernă. În urma analizelor s-a descoperit existența substanțelor interzise, atât în sol, cât și în structura plantelor. Viorel Nica, administratorul societății, a contestat Nota de control a MADR.

Operatori excluși de la agricultura ecologică
Anul trecut, organismele de inspecție și de certificare acreditate de Ministerul Agriculturii au exclus din sistemul de agricultură ecologică operatorii SC Prim 8 Esențial SRL din Timiș și SC Ghedin Test STL din Galați. „Povestea s-a întâmplat anul trecut în vară, când un funcționar de la Direcția Agricolă Galați a observat cum un mecanizator erbicida un lan cu grâu pe un teren de-al meu. Așa m-am trezit că am culturile scoase de la ecologic: și floarea, și porumbul, și grâul, în total peste 700 ha. Fără să mi se ia nici un fel de probă: nici din sol, nici din plante, nici din erbicid! Am fost sancționat cu 20.000 lei, interzicându-mi dreptul de a mai produce eco timp de cinci ani. Am făcut o sesizare la Ministerul Agriculturii, însă nu am primit nici un răspuns oficial, eventual, să-l pot contesta în instanță”, ne-a declarat Tudorel Gheonea, administratorul societății gălățene Ghedin Test. Fermierul a susținut că: ”la declararea terenurilor cultivate în sistem ecologic nu s-au făcut analize de sol”.
În 2015, pentru încălcarea prevederilor Ordinului MADR 181/2012 pentru Aprobarea regulilor privind Organizarea Sistemului de Inspecție și Certificare în Agricultură Ecologică, aceleași organisme au exclus din sistemul de agricultură ecologică firmele: SC Speed SRL (Huși), SC Fileomera SRL (Făgăraș), Panaite Anca Mihaela PFA (Bacău) SC Baboi Casablanca SRL (Olt), SC Terra Liberă SRL și SC Agrocov SRL din București. Societatea Agrocov se află în proces cu organismul de inspecție și certificare care a dispus “întoarcerea” în convențional a circa 5.000 ha.
În anul 2015, în România, numărul operatorilor certificați în agricultura ecologică a fost de 12.231, iar suprafața cultivată în sistem eco – 245.923,9 ha, aceasta diminuându-se în ultimii ani cu peste 50 mii de hectare.

„În ceea ce privește agricultura ecologică, reglementările nu sunt destul de clare și precise. Cred că politica ministerului este să scape de fermierii care au suprafețe mari declarate la agricultura ecologică, pentru a nu le mai fi plătite subvențiile!”

DDT – O REMINISCENȚĂ A TRECUTULUI
Diclor-Difenil-Tricloretanul (DDT) este un insecticid intens utilizat din anii 1940 ca un produs de contact, având eficacitate sporită în combaterea unui spectru larg de insecte și toxicitate redusă față de mamifere. Dezavantajele lui sunt: stabilitatea chimică, remanența ridicată și efectul de cumulare în sol. Produsul are o perioadă foarte lungă de biodegradare, chiar și de peste un secol. În SUA, a fost interzis din anii ’70, iar în România, un deceniu mai târziu.

Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017