La Knezha, o localitate aflată în nordul Bulgariei, la câțiva kilometri de Pleven, familia de fermieri Goranov (o familie cu ascendent în cercetarea soiei) a organizat pentru al treilea an consecutiv un câmp demonstrativ cu soiuri de soia convențională. E de ajuns să pomenim că tatăl fermierului a fost mulți ani de zile directorul general al stațiunii de la Pavlikeni (o stațiune care de peste 90 de ani se ocupă de cercetarea și dezvoltarea culturii de soia), iar mama sa este creatoare de soiuri de soia.
Platformele Donau Soja – un bun prilej pentru observații inedite
Discuțiile dintre fermier și băiatul său, pe de o parte, și profesorul Valentin Gheorghe Roman (membru în consiliul științific al Donau Soja) și Dragoș Dima (reprezentantul Donau Soja pentru România, Bulgaria și Republica Moldova) pe de altă parte, au marșat pe diverse teme direct în lan, cu o zi înainte de eveniment. S-a discutat de nevoia de a se recataloga soiurile după timpurietate, în funcție de microclimatul fiecărei țări, de efectul aproape zero al unui inoculant expirat, de atenția necesară la erbicidarea culturii, de alegerea variantelor de semănat. Familia Goranov folosește semănatul la 70 cm între rânduri și 4,2 cm între plante, ceea ce înseamnă cam 33 de plante per mp. O densitate care oferă o plantă mai înaltă și cu păstăile un pic mai sus (ideal pentru combaineri), dar și posibilitatea de a interveni mecanic în controlul buruienilor.
Peste o sută de fermieri au venit să vadă platforma, la peste 35 de grade Celsius
Fermierii bulgari au fost curioși să vadă cum s-au comportat cele mai timpurii soiuri de soia, mai ales cei care vor dori să înceapă cultivarea de soia convențională. Mulți dintre ei au o anume teamă, deoarece nu stăpânesc tehnologia. Așa că la comunicările desfășurate după vizitarea câmpului au ciulit urechile și erau vădit interesați, mai ales că și în Bulgaria există o formă de sprijin pentru soia, dar și pentru culturile verzi. Unii dintre ei vor veni și la SCDA Caracal pentru a vedea un câmp cu mult mai multe variante tehnologice, așa cum a fost și la Knezha anul trecut. Din păcate, fermierul Goranov a avut un an mult prea încărcat ca să se fi ocupat de un câmp ca cel de anul trecut (42 de soiuri pe șapte hectare).
În schimb, după încheierea evenimentului, am fost prin loturile comerciale ale familiei Goranov. Loturi înființate după aceeași tehnologie, dar care arătau mai mult decât bine în momentul acela. Iar rădăcinile erau puternic colonizate cu bacterii fixatoare de azot. Mult peste ceea ce am văzut în lotul experimental. Un lot care era în apropierea drumului, în pantă descrescătoare între două coline, dar beneficia de aportul micro-climatic al unui pârâiaș.
În zona în care Goranovii au sediul fermei, am mai văzut încă trei ferme vegetale și una de vaci, semn că agricultura e cam singura activitate importantă din zonă, dar și că bulgarii au accesat fondurile structurale cu celeritate.
Soia convențională a cunoscut un reviriment
Dragoș Dima s-a arătat mulțumit de rezultatele obținute în colaborarea cu fermierii bulgari, despre care a ținut să spună că sunt foarte tehnici și inimoși. Fapt constatat și de mine, cu toată bulgara mea de baltă. Noroc cu engleza vorbită foarte bine de băiatul fermierului, cu care sper să mă reîntâlnesc atunci când va vizita platforma Donau Soja de la SCDA Caracal, chiar în perioada recoltării, undeva pe 24 august. Dar până atunci, Donau Soja a mai poposit pe 28 iulie la SCDA Turda, în 4 august la SCDA Secuieni, pe 11 august la Agrichim Fetești, 16 august 2016 – în ferma lui Auger Petruș din localitatea {tefan cel Mare, jud. Călărași (soia organică), iar în Republica Moldova, pentru fermierii de dincolo de Prut, pe 19 august, la ICCC Selecția Balți.
Soia convențională a cunoscut, poate și datorită sprijinului cuplat acordat, dar nu numai, un reviriment frumos în zonă. Să sperăm că vom reuși să producem cât mai multă proteină pentru sectorul zootehnic, în așa fel încât să nu mai importăm șroturi din soia. Fermierii au început să simtă valoarea economică a acestei culturi. Mai ales cei care au posibilitatea irigării sau au un regim pluviometric generos ca în Ardeal și nordul Moldovei.
Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 – 1-15 august 2016)
