În acest context, se pune întrebarea cât de mult ar putea profita podgoriile româneşti de situaţia creată pentru a-şi creşte prezenţa pe pieţele externe?

CONSTANŢA
O cincime din vin pleacă la export
Încă din capul locului, Bogdan Ţintă, responsabil îmbuteliere la Domeniile Ostrov, menţionează faptul că 2017 a reprezentat un an reper pentru producţia de struguri şi de vin. “Anul 2017 a fost unul cu un potenţial cu 25%-30% mai ridicat decât 2016. Ca producţie de vin, anul 2017 ne-a adus în cramă cantitatea de 80.000 de hectolitri (8.000.000 litri), spre deosebire de 2016 care ne-a adus 55.000 hectolitri. Producţia de struguri, faţă de anii precedenţi, a fost foarte bună; pot spune, cu 25-30% mai calitativă şi cantitativă “, susţine Bogdan Ţintă.
Anul cu producţii bune de vin nu înseamnă însă că activitatea vitivinicolă este lipsită de probleme, forţa de muncă, de exemplu, fiind una dintre acestea. “Problemele cu care ne-am confruntat în general au fost legate de forţa de muncă manuală, pentru lucrările câmpului. Din an în an, constatăm tot mai puţin interes pe acest plan, fapt care este îngrijorător în toată ţara. Compania noastră a depăşit această situatie cu ajutorul combinelor de recoltat aflate în dotare, dar şi prin achiziţia a două combine de recoltat noi, fapt ce ne-a ajutat să putem aduce producţia de struguri în cramă pentru a o valorifica. Alţi factori privind problemele de producţie pot spune că ne-au ocolit în 2017, acesta fiind un an favorabil atât pentru recolta din câmp, cât şi pentru producţia din cramă”, arată Bogdan Ţintă.
Cum reuşesc Domeniile Ostrov să-şi valorifice producţia bună de vin din 2017? Ce se întâmplă cu mult discutatul export al vinului românesc, mai ales acum, când europenii sunt în dificultate?

“Producţia de vin 2017 este valorificată 80% pe plan intern şi 20% pe plan extern, prin reţele de distribuţie, magazine proprii, hipermarketuri, plus o parte care se valorifică prin vânzarea vinului vrac către partenerii din România şi străinătate. O piaţă foarte bună pentru desfacere este şi comercializarea vinului către clienţi externi cum ar fi China, Polonia, Anglia, Germania, fapt ce ne bucură pentru că există atenţie şi pentru vinurile produse în România”, declară reprezentantul Domeniilor Ostrov.
Legat de export, Bogdan Ţintă completează: “Evoluţia vinului către export este în plină creştere şi aici vorbesc despre toată piaţa vinului din România, China fiind un puternic importator de vin, în special de vin roşu. Noi, Domeniile Ostrov, suntem într-o continuă creştere pe piaţa vinurilor exportate, acest lucru făcând ca 20% din producţia de vin să se îndrepte către export”.
Domeniile Ostrov, brandul sub care operează SC Ostrovit SA, deţine certificări care atestă denumirea de origine controlată şi indicaţia geografică (D.O.C.-C.M.D.). Dintre soiurile cultivate menţionăm: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir pentru vinurile roşii, iar pentru vinurile albe se cultivă soiurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian etc.
În prezent, Domeniile Ostrov deţin o suprafaţă agricolă de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hectare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireş, vişin, nuc), 150 de hectare de teren arabil şi 200 ha de sere. Domeniile Ostrov includ două mari centre: Ostrov, cu un total de cinci ferme şi o suprafaţă de circa 600 hectare, şi Lipniţa, cu un total de nouă ferme şi o suprafaţă de circa 1.000 hectare.

PRAHOVA
Budureasca – axată, deocamdată, pe livrarea în ţară
Şi pentru Budureasca, 2017 a fost un an foarte bun. Însă reprezentanţii producătorului vitivinicol din Prahova spun că ei nu se pot plânge nici de 2016 şi nici de 2015. “Pentru noi, 2017 a fost într-adevăr un an cu producţii foarte mari. Dar să ştiţi că noi suntem mulţumiţi şi de anii precedenţi, 2015 şi 2016, care, la fel, au fost ani cu producţii bune, cu toate că, în 2016, de exemplu, am fost destul de afectaţi de grindină”, susţine Nelu Cojocaru, director tehnic Budureasca.
În 2017, Budureasca a obţinut 3.000 tone de struguri pe suprafaţa de 265 de hectare. “Noi am recoltat 3.000 de tone de struguri de pe întreaga suprafaţă, iar 1.000 de tone de struguri am achiziţionat din zonă, de la alte ferme. Pe noi ne interesează mult calitatea, de aceea conducem recoltele la o anumită cantitate de struguri, iar diferenţa o completăm de la colaboratori din zona noastră, pe care îi cunoaştem foarte bine. Dacă doream, puteam foarte bine să avem o recoltă de struguri şi mai mare la hectar, dar pierdeam la calitate”, explică Nelu Cojocaru.
Budureasca a încheiat anul precedent cu o producţie de 2,5 milioane de tone de vin. “Anul 2017 a fost favorabil pentru acumulările de zahăr, strugurii fiind foarte buni pentru vin, rezultând o calitate excepţională a produselor noastre. Ca volum, în 2017 am obţinut 2,5 milioane de tone de vin de calitate”, arată Nelu Cojocaru.
În ceea ce priveşte valorificarea vinurilor, reprezentanţii Budureasca spun că, deocamdată, producţia merge preponderent pe intern. “Fiind o unitate relativ nouă, de 11 ani, noi suntem mulţumiţi de recolte, care au crescut de la an la an, cât şi de dotări, având o cramă ultramodernă. În prezent, vinurile le vindem la intern, la supermarketuri, alte magazine, şi mai puţin la export, cel puţin deocamdată”, susţine Nelu Cojocaru.
Dintre vinurile albe produse la Viile Budureasca, judeţul Prahova, menţionăm câteva: Fetească Regală, Fetească Albă, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, iar pentru vinurile roşii cultivă Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir şi altele.

IAŞI
Bucium: piaţa internă este mai rentabilă
Marius Zănoagă, director operaţional la SC Agroindustriala Bucium SA, afirmă că preferă să livreze la intern decât la export, deoarece străinii solicită doar vin în vrac. “Prefer să dau la intern decât la export, pentru că este mai bine. Ei vor vrac, însă pe mine nu mă interesează să dau vrac. Eu vreau să vând mai scump, adică vin la sticlă, la intern fiind mai avantajos. Noi exportăm în SUA, Spania, Italia, iar de anul acesta am început să livrăm şi în Irak. De asemenea, mai pot menţiona Germania, unde exportăm neîntrerupt din anul 1952. În total, circa 5-6% din producţie merge la export”, susţine Marius Zănoagă.
SC Agroindustriala Bucium SA, din Iaşi, exploatează 250 hectare proprii plus alte 250 de hectare arendate. Dintre soiurile cultivate menţionăm Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă sau Cabernet Sauvignon.

LIPSESC CRAMELE ŞI BRANDUL DE ŢARĂ
Referitor la evoluţia exportului de vinuri româneşti, Ovidiu Gheorghe, director al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), ţine să precizeze faptul că există mai multe cauze care pun frână acestui tip de comerţ: “Procesul comercial este încă în desfăşurare, având în vedere că vinul alb (cu atât mai mult cel roşu) încă nu este finalizat din punct de vedere tehnologic la parametri vinului de calitate îmbuteliat”, consideră Ovidiu Gheorghe.
O altă cauză ţine de lipsa cramelor. “În sectorul vinului românesc există numeroase crame care nu sunt active sau sunt în stare de insolvenţă, iar capacităţile de producţie (struguri – n.r.) sunt astfel neutilizate din cauza lipsei capacităţilor de producere a vinului. Ca urmare, în timpul recoltei de struguri din 2017, cantităţi importante de struguri pentru vinificaţie au fost achiziţionate de operatori economici bulgari”, susţine Ovidiu Gheorghe.
Nu în ultimul rând, ni se explică faptul că România nu are încă un brand vitivinicol puternic. “România nu are un brand naţional vinicol puternic, deci fără acest brand, şansele să devină exportator sunt minime“, opinează Ovidiu Gheorghe.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)