”Valoarea reală a veniturilor generate de firmele agricole a scăzut cu 7,9% în 2023, la nivelul Uniunii Europene. În același timp, se confruntă și cu dificultățile provocate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile, seceta și incendiile de pădure”, a declarat comisarul europeană pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, ieri, 18 Ianuarie, la Berlin, cu ocazia deschiderii Târgului Internațional ”Săptămâna Verde”.

”În întreaga lume, foametea este în creștere: 222 de milioane de oameni din 53 de țări sunt puternic afectați de insecuritatea alimentară, situație agravată de agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei. În Uniunea Europeană, consumatorii s-au confruntat cu prețuri record la alimente, în perioada 2022-2023. Privind spre viitor, estimările arată că la nivelul anului 2050, va trebui produsă cu 60% mai multă hrană, pentru o populație mondială de peste 9 miliarde de oameni. Aceste date ne conving că trebuie să sprijinim în continuare fermierii și producția de alimente în Europa, nu numai pentru europeni, ci și pentru întreaga lume”, a avertizat comisarul european. 

În discursul de ieri, din capitala Germaniei, Janusz Wojciechowski a subliniat că, până în prezent, în ciuda crizelor recente, ”fermierii noștri au menținut o aprovizionare sigură cu alimente pentru cetățenii noștri. Pentru aceasta, vă aduc încă o dată mulțumirile mele cele mai profunde”. Comisarul a reamintit că, în momentele de criză, Comisia Europeană a fost alături de fermierii din statele membre: ”am inițiat măsuri excepționale în timpul pandemiei de COVID; am adoptat pachete de suport financiar excepționale pentru a face față perturbărilor pieței și evenimentelor meteorologice extreme și am introdus derogări, ajutoare de stat sporite și decizii flexibile, pentru modificarea și redistribuirea plăților PAC”.

”Aceste acțiuni la nivel european au consolidat munca fermierilor noștri și le-a permis să mențină producția. Pe termen lung, dintr-o perspectivă strategică, cred că trebuie să lucrăm pe principiul că toate politicile viitoare, reglementările legale și instrumentele de investiții care afectează agricultura și zonele rurale ar trebui să fie precedate de o analiză detaliată a impactului potențial, concentrându-ne, în special, pe activitățile agricole și pe securitatea alimentară”.

Le cerem multe fermierilor noștri, în prezent: să producă alimente sigure și de înaltă calitate pentru aproape jumătate de miliard de europeni, să aibă grijă de peisajul natural, să facă față fenomenelor meteorologice, să păstreze vii satele noastre. Or, toate acestea necesită un randament economic bun și stabil: pentru a furniza aceste bunuri publice, fermierii trebuie să câștige, astfel încât să aibă un trai decent, lucrând pământul.

”Pentru asta avem Politica Agricolă Comună”, a continuat comisarul european pentru Agricultură 

PAC oferă o plasă esențială de siguranță a veniturilor fermierilor europeni: reprezintă, în medie, aproximativ 23% din veniturile agricole. În planurile lor strategice PAC, statele membre direcționează, de asemenea, niveluri mai ridicate de sprijin, către cei care au cea mai mare nevoie de banii publici.

De exemplu:

• peste 10% din plățile directe ale UE, reprezentând 4 miliarde euro anual, vor fi realocate prin plăți redistributive de care beneficiază fermele mici și mijlocii;

• planurile strategice vor sprijini peste 370.000 de tineri fermieri să înceapă o afacere în agricultură,

• planurile includ, de asemenea, un sprijin mai mare pentru fermierii care se confruntă cu dificultăți specifice, precum și pentru fermierii și participanții din afara sectorului agricol.

”Trebuie să recunoaștem că finanțarea pentru politica agricolă comună ar trebui să continue și după 2027, cu un buget mai puternic, care să fie adecvat provocărilor și sarcinilor cu care se confruntă agricultura.

Trebuie să consolidăm sprijinul pentru fermele familiale mici și mijlocii, ca să contracarăm concentrarea excesivă a terenurilor, adoptând în același timp plafonarea obligatorie, care presupune reducerea plăților directe pentru cei mai mari beneficiari.

În plus, trebuie să protejăm terenurile agricole de a fi achiziționate în scopuri neagricole”.

”Reînnoirea generațională este o altă provocare fundamentală cu care ne confruntăm: vârsta medie a fermierilor noștri crește: în 2020, a ajuns la aproape 57 de ani.

În ultimii ani, fermierii noștri au fost plasați în prima linie a evenimentelor meteorologice extreme. În ultimele luni, am vizitat regiunile inundate din Grecia și Slovenia. Nu pot exprima în cuvinte nivelurile de distrugere și devastare la care am fost martor. Comisia Europeană a intervenit pentru a oferi sprijin de urgență fermierilor din zonele calamitate și își va menține solidaritatea pe toată durata refacerii fermelor distruse.

Pe plan internațional, Uniunea Europeană are o responsabilitate majoră în protejarea securității alimentare globale. În special, rolul nostru de exportator de alimente este vital: anul trecut, 60% din grâul din UE a mers în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, iar 26% în Africa subsahariană. Dar pentru a oferi hrană unei populații globale în creștere, care se poate apropia de 10 miliarde până în 2050, trebuie să lucrăm împreună cu partenerii internaționali. De aceea, sprijinim peste 70 de țări partenere din întreaga lume pentru a stimula producția alimentară locală”.

”Avem nevoie de fermieri și de toți actorii din lanțul de aprovizionare cu alimente, avem nevoie de guverne, ONG-uri și organizații internaționale, avem nevoie de oameni de știință, cercetători și inovatori.

Sunt încrezător că putem crea un viitor mai puternic pentru sistemele noastre alimentare: un viitor de durabilitate, reziliență și productivitate, în Europa și în întreaga lume”.

sursa Comisia Europeană

foto credit iStock/DesignRage