Biodiversitatea resurselor genetice ale ovinelor şi caprinelor este esenţială pentru rezerva de gene şi conservarea biodiversităţii peisajului pentru producerea de alimente variate şi ca parte importantă a moştenirii culturii tradiţionale. Conceptul de biodiversitate semnifică diversitatea vieţii şi implică patru nivele: diversitatea ecosistemelor, a speciilor, genetică şi etnoculturală.

9 din 14 rase recunoscute de MADR sunt în pericol de abandon

Valaha cu coarne în tirbuşon (Raţca)

Ţăriile Uniunii Europene, cu efective importante de ovine şi caprine, au un număr mare de rase de ovine şi caprine. Spania, situată în UE pe locul I la efectivul de ovine, are 52 de rase de ovine, din care 26 cu producţii mixte, 12 profilate pentru carne şi 14 specializate pentru lapte.
România se situează pe locul al doilea la efectivele de ovine, însă în clasamentul raselor autohtone ocupăm un loc codaş, cu numai 12 rase de ovine şi 2 rase de caprine. Dintre acestea, 8 rase de ovine şi una de caprine sunt în pericol de abandon, conform Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, şi anume: Valaha cu coarne în tirbuşon (Ratca), Merinos de Palas, Merinos de Cluj, Merinos de Transilvania, Merinos de Suseni, Oaia cu Cap Negru de Teleorman, Karakul de Botoşani, Ţigaia Ruginie la ovine iar dintre caprine Alba de Banat.

Măsura 10, Pachetul 8

Ministerul Agriculturii oferă sprijin fermierilor care deţin rasele locale în pericol de dispariţie prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie, prin “Măsura 10 – Agro-mediu şi climă/Pachetul 8 – Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon”.

Alba de Banat (Foto: SCDCOC Caransebeş)

7 condiţii pentru a lua banii

1. Beneficiarul se angajează, în scris, să menţină pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului numărul de animale femele adulte de reproducţie prevăzut la încheierea angajamentului, precum şi descendenţii femele necesari pentru înlocuirea acestor animale, până la sfârşitul programului;
2. Se angajează să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare al Registrului Genealogic al rasei condus de asociaţii acreditate de ANZ în baza art. 5 lit. a) din HG nr. 1188/2014;
3. Sunt membri ai unei asociaţii profesionale care are ca obiectiv şi conservarea resurselor genetice animale;
4. Respectă programele de conservare a raselor locale de animale în pericol de abandon, întocmite de asociaţiile profesionale care au ca obiectiv conservarea resurselor genetice animale şi aprobate în ANZ.
5. Sunt incluşi în lista deţinătorilor de femele reproducătoare de rasă pură din rase locale de animale în pericol de abandon, aprobată prin ordin al MADR şi sunt înscrişi în registrul Agricol şi registrul Naţional al Exploataţiilor;
6. Dacă efectivul angajat se reduce, din cauza îmbolnăvirii, sacrificării, morţii sau vânzării animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica Agenţia de Plăţi şi de a reface efectivul de femele adulte de reproducţie, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare;
7. În cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.

Drepturi inegale la finanţare

Merinos

Pentru rasele de animale locale, în pericol de abandon, crescătorii români beneficiează anual, prin APIA, de plăţi compensatorii per UVM (unitate vită mare). Conform regulamentului UE numărul 1305/2013, bovinele sunt cotate cu 1 UVM/cap, iar oile şi caprele cu 0,15 UVM/cap. Deci un raport de o vacă la 6,67 oi sau capre (1:0,15 = 6,67). Mai precis, pentru acest 980 lei/an/vacă, doar 64 lei/an/oaie, adică de 15 ori mai puţin şi şocant de puţin la capră: 29,38 lei/an, adică de 33 de ori mai puţin decât o vacă.

Ţigaia Bucălaie de Socodor

Care sunt cele 4 probleme semnalate de crescătorii de oi şi capre?

De ce avem atât de puţine rase consacrate în România, când Ţurcana, cu ecotipurile ei, ar putea fi o bază genetică valoroasă pentru a creare unele noi? Click AICI şi vezi de ce este supranumită Ţurcana o suprarasă!

Karakul de Botoşani

CÂŢI BANI PRIMESC CRESCĂTORII?
– ovine: 87 euro/UVM;
– caprine: 40 euro/UVM;
– bovine: 200 euro/UVM;
– ecvidee: 200 euro/UVM;
– porcine: 176 euro/UVM.

un articol de
IOAN PĂDEANU
SORIN VOIA
USAMVB Timişoara