Doi tineri fermieri care activează în sectorul vegetal (cultura mare) au decis să ne arate că soluţiile digitale pot fi instrumente la fel de importante precum oricare alt utilaj din câmp. Să-i cunoaştem pe Oana Mihai-Florea şi Matei Titianu.

Membri ai think-thank-ului Agrinnovator, Oana Mihai-Florea şi Matei Titianu au participat la redactarea „Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii”, ca parte a grupurilor de lucru în cadrul cărora au fost testate şi analizate o serie de tehnologii specifice.

Soluţiile digitale au rezultate reale

Însă, dincolo de informaţiile şi modelele prezentate în ghid, subiect despre care am relatat în numărul trecut al revistei noastre, experienţele concrete pe care cei doi tineri le-au dobândit în propriile exploataţii pot fi considerate, la rândul lor, unele dintre cele mai bune exemple privind adoptarea şi utilizarea soluţiilor digitale în ferme.

Până a ajunge la roboţii de fermă, digitalizarea înseamnă să îţi poţi eficientiza munca pe baza unor informaţii corecte, transmise în timp real, iar pentru asta un telefon sau un laptop sunt suficiente – OANA MIHAI-FLOREA, Tânăr fermier în loc. Săcele, jud. Constanţa

Aplicaţii simple şi eficiente în ferma de familie

Absolventă a Facultăţii de Drept şi a USAMV Bucureşti, Oana Mihai-Florea lucrează alături de familie o suprafaţă de 650 de hectare de teren arabil în localitatea Săcele din judeţul Constanţa. A început să se implice în activitatea fermei în 2014, la scurt timp după terminarea studiilor. Și tot atunci a încercat să implementeze şi prima soluţie digitală, un GPS pentru măsurarea parcelelor.
Astăzi, majoritatea suprafeţelor sunt cultivate cu cereale (grâu, orz, porumb) sau cu plante oleaginoase (rapiţă şi floarea soarelui), iar tânăra de 34 de ani foloseşte două aplicaţii informatice pentru a monitoriza starea culturilor şi a gestiona mai eficient lucrările derulate în fermă.

Evidenţă precisă a parcelelor şi a operaţiunilor

„Principalele soluţii digitale pe care le folosesc în fermă sunt o aplicaţie de analiză agronomică (OGOR) şi un program de management agricol (Geofolia de la ISAGRI).
1. Prima îmi permite să monitorizez parcelele şi starea culturilor din câmp pe baza imaginilor din satelit (NDVI şi NDWI). Dacă identific zone neuniforme în interiorul unei sole, mă duc şi verific punctual aria respectivă. În egală măsură, pot să compar parcelele între ele şi să îmi dau seama care hibrid se comportă mai bine şi care e mai potrivit la noi în fermă.
2. De partea cealaltă, Geofolia este un software ceva mai complex, care mă ajută să ţin o evidenţă precisă a operaţiunilor din fermă şi a stocurilor de inputuri. E un program de management care are şi câteva funcţii extra, precum codexul fitosanitar şi cel de îngrăşăminte. Cu un singur click, ştim mereu care sunt dozele omologate, ce substanţe active se pot folosi pentru anumiţi dăunători sau ce substanţe am aplicat deja pe o anumită parcelă. În plus, este un soft care generează rapoarte de lucru şi care poate fi utilizat de mai mulţi operatori, atât pe telefon, cât şi pe calculator. Pentru noi, acesta este un aspect important, fiind o fermă în care activăm mai mulţi membri ai familiei”, ne-a declarat Oana Mihai-Florea.

COSTUL DIGITALIZĂRII

„Când vorbim de digitalizare, mulţi fermieri se gândesc la investiţii majore şi la tehnologii greu de operat. Însă, noi nu folosim aplicaţii scumpe şi nici nu avem instrumente dedicate în fermă. În urmă cu 10 ani, GPS-ul avea probleme de conectivitate şi era complicat să îl utilizezi, dar acum lucrurile sunt mult mai simple: dacă ai un smartphone, poţi avea acces la o gamă largă de aplicaţii şi de date”, ne asigură Oana Mihai-Florea.

Matei Titianu mizează pe drone

În vârstă de 26 de ani, Matei Titianu este doctorand în Agronomie, iar din 2020 administrează alături de tatăl său o fermă de 600 de hectare situată în Insula Mare a Brăilei. Cultivă porumb (inclusiv loturi semincere), soia, grâu, orzoaică pentru bere şi, într-o pondere mai redusă, floarea-soarelui. Întreaga suprafaţă a fermei este irigabilă, motiv pentru care tânărul s-a decis să optimizeze şi să eficientizeze sistemele de care dispune exploataţia.

Avantajul dronei este că are o precizie de aplicare foarte bună, deoarece ea îşi calculează parcursul de aşa manieră încât să nu apară deloc suprapuneri – MATEI TITIANU , Tânăr fermier în Insula Mare a Brăilei

Doctorandul care a optat pentru monitorizarea irigaţiilor

„Când am început să activez în fermă, nu aveam instrumente digitale relevante. Am introdus treptat sistemele GPS, staţiile meteo şi dronele pentru tratamente fitosanitare. Apoi, am investit într-o aplicaţie de monitorizare a echipamentelor de irigat, iar calitatea procesului de udare s-a îmbunătăţit simţitor. Cel mai bun exemplu este comportamentul pivoţilor la fluctuaţiile de tensiune sau de presiune. Fluctuaţiile de tensiune făceau ca pivotul să se oprească şi să repornească în mod aleatoriu, iar cele de presiune schimbau distribuţia apei şi aria acoperită. Odată ce am implementat aplicaţia AgSense, am acces în timp real la date privind presiunea, tensiunea, poziţia pivotului şi cantitatea de apă pe care o distribuie. În cazul în care apar probleme, primesc o notificare pe telefon şi ştiu exact unde să intervin”, ne-a explicat tânărul.

Pulverizarea cu drona, economie de substanţă de 12%

„Tot pe fondul unei situaţii mai dificile am apelat pentru prima dată şi la drone, iar acum sunt sigur că am luat decizia cea mai bună. Eram în plină campanie de irigat şi am constat că trebuia să planificăm în scurt timp o intrare cu insecticid la cultura de porumb, întrucât se prefigura curba de zbor pentru Helicoverpa armigera. Ca urmare a constrângerilor generate de parcul de utilaje şi de fenofaza în care se afla porumbul, a trebuit să recurgem la prestări de servicii. Singura soluţie pe care am putut să o utilizăm a fost aplicarea insecticidului cu drona.
Eram sceptici, dar după ce am văzut rezultatele, am decis să ne cumpărăm şi noi una. În prezent utilizăm o dronă DJI T30 cu care obţinem o economie de substanţă de aproximativ 12%, în condiţii similare, ca în cazul în care am folosi autopropulsata. (…) În ferma noastră le folosim pe amândouă, alternativ. În primele stadii de vegetaţie apelăm la autopropulsată, pentru că diferenţele nu ar fi sesizabile, iar ulterior, dacă terenul este ud sau culturile sunt în stadii avansate, folosim drona. În plus, cu drona poţi face aplicări spot, doar acolo unde este nevoie”, a adăugat Matei Titianu.