Dezvoltarea unei ferme se vede altfel după un deceniu de UE - Revista Ferma
3 minute de citit

Dezvoltarea unei ferme se vede altfel după un deceniu de UE

Cel care a „mirosit” viitorul potenţial al agriculturii într-un moment în care IAS-urile mureau iar Agromec-urile nu mai făceau demult faţă economiei de piaţă a fost actualul primar al Rusăneştilor, Iulian Chirea, cel care a cumpărat activele unei asemenea societăţi aflate în destrămare. După ani de muncă şi beneficiind din plin de conjunctura pre-aderării (a accesat programul SAPARD, reuşind să cumpere utilaje de 220 mii euro) apoi de cea a post-aderării la UE.

Ferma Agro Chirea
Din 2004, fiul primarului a preluat oficial frâiele afacerii, asta imediat după terminarea studiilor. Tinereţea şi implicarea sa a adus ferma vegetală la peste 2.400 ha lucrate, ferma zootehnică la 600 vaci de lapte şi 100 vaci de carne. Fiecare din cele două laturi ale zootehniei au beneficiat de câte un program european pentru construire sau modernizare adăposturi, dar şi achiziţie de juninci gestante.
Primul proiect a fost demarat în 2008, cu o valoare de 1.600.000 euro şi un sprijin nerambursabil de 55% din această sumă. Vaca de carne a primit aprobarea AFIR-ului, prin 2013, într-un proiect de 1,5 mil euro. Dar cu toată această experienţă în accesarea fondurilor europene, Agro Chirea s-a lovit în exerciţiul actual 2014-2020 de interpretarea arbitrară a anumitor condiţii de eligibilitate din partea experţilor AFIR, ceea ce a dus la întârzierea cu aproape un an a implementării unui nou proiect depus în 2015. Important este că s-a semnat până la urmă contractul de finanţare şi ferma poate păşi într-o nouă dimensiune economică.

Moara cea veche şi brutăria cea nouă închid circuitul grânelor
Produsele de brutărie, patiserie şi cofetărie sunt distribuite în zonă. Integrarea pe acest segment este aproape de maxim. Doar moara mai aşteaptă o investiţie care să ducă inclusiv la comerţul cu produse de morărit. Astfel, prin integrare valoarea grâului este cu totul şi cu totul alta. La fel cum şi zootehnia amplifică efortul câmpului.
Gândirea economică nu este nicidecum nouă. Şi pe vremea comuniştilor combinatele agroindustriale erau afaceri superintegrate. Numai că Agro Chirea este un business de familie. Tânărul Florin Chirea a impregnat viteză fenomenului de dezvoltare, beneficiind de mediul creat de integrarea în PAC a politicii agricole naţionale. Adăposturile, lagunele, sala de muls, furajele, dar şi utilajele achiziţionate au adus producţia medie la 28 l/cap de vacă. Conformaţia vacilor arată o bună hrănire şi îngrijire iar creşa mi s-a părut printre cele mai profesionale din ceea ce am văzut până acum în viaţa de jurnalist agrarian.
Ferma vegetală are o structură a culturilor orientată spre satisfacerea nevoilor integratoare. Aşa se face că grâul ocupă 700 ha iar porumbul boabe şi pentru siloz 600 ha. Lucerna şi alte plante pentru nutreţ sunt cultivate pe 220 ha iar soia pe 180 ha. Rapiţa, ca motor principal al fermei vegetale ocupă aceeaşi suprafaţă ca şi grâul, adică 700 ha.
Petre Daea a prezentat presei ferma zootehnică Agro Chirea într-un pas de agronom. Un pas care i-a făcut pe mulţi să renunţe iar cei care au reuşit să se ţină, la propriu, după ministru, au respirat cu întretăieri de circumstanţă. Ferma are ştampila de conformitate UE şi asta se vede de la o poştă. Această observaţie se vrea maliţioasă pentru cei care contestă evoluţia agriculturii româneşti post-aderare la UE!

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →