Raul Marian Mărunţoiu avusese însămânţate 1.100 ha cu orzoaică, grâu şi rapiţă, culturi care au dat recolte slabe. La grâu a obţinut în medie 650 kg/ha, iar la rapiţă 1.500 kg/ha, mai puţin de jumătate din producţia unui an normal.

“Zona unde activez eu în nordul judeţului este polul secetei! Ultima ploaie s-a tradus în 6 litri pe mp! În trei luni aproape patru luni au fost 30 litri/mp, cantitate căzută în a treia săptămână a lunii iunie!”, precizează fermierul.  

Cu mare greutate, dobrogeanul a reuşit să reeşaloneze datoriile, negociind cu furnizorii de inputuri, şi să înduplece băncile să-l crediteze pentru un nou sezon de producţie.

Pentru un pumn de sămânţă!

Şi în sudul judeţului Constanţa, seceta a pustiit tot ce a găsit în cale, cultivatorii raportând calamitarea unor suprafeţe destul de întinse. Dumitru Manole de la Amzacea a obţinut cea mai mică producţie medie de grâu din ultimii ani: sub 200 kg la hectar, pe o suprafaţă de 460 ha. Veteranul agriculturii dobrogene s-a resemnat că a reuşit să mai adune un pumn de boabe din suprafeţele semincere, de aproape 200 ha. Chit că nu mai cumpără sămânţa de grâu care, deja, s-a scumpit.

Sudul Moldovei calamitat! Fermierii aşteaptă FALIMENTUL!

Mulţi cultivatori moldoveni pot pune lacătul la porţile fermelor, aşteptând resemnaţi falimentul.

Unul dintre ei este Florin Platon care lucrează 190 ha lângă Vaslui, în Băcăoani (Muntenii de Jos).

Acesta a muncit un an de zile în zadar! Producţiile obţinute la culturile de toamnă au fost extrem de slabe, durerea este că nu mai are nicio speranţă în cele de primăvară; porumblul şi floarea-soarelui sunt compromise total din cauza unei secete cumplite. „Am pus 130 ha cu porumb, a crescut mai înalt ca mine şi-i uscat tot! Îţi vine să plângi, nu alta! La fel e şi floarea. Nu cred că mai am ce recolta! Gata! Eu de acum mă aştept să vină şi să pună sechestru pe un tractor, pe combină şi pe alte utilaje! Am de achitat la furnizorii de inputuri şi bănci cam 100.000 de euro!”, susţine vasluianul.

În toamnă, Florin Platon însămânţase vreo 100 ha cu cereale păioase (grâu şi orz). Jumătate din grâu a trebuit întors, fiind calamitat sută la sută. A rămas în cultură cu vreo 40 ha de pe care a recoltat 700 kg boabe/ha. La orz, media obţinută a fost şi mai mică – 600 kg/ha. 

Într-o situaţie asemănătoare lui se află aproape toţi agricultorii reuniţi în Cooperativa Fermierilor Mici şi Mijlocii din Moldova, constituită de Florin Platon, cu peste 3.000 hectare de teren.

Recolta 2020 – ZERO!

În ferma tânărului agronom Dan Arghir culturile agricole au pierdut lupta cu seceta. „Lipsa apei în sol m-a obligat să întorc în primăvară culturile de grâu, orz, mazăre și rapiță, în total vreo 1.000 ha. La această dată mai am 1.700 ha cu floarea-soarelui şi porumb, culturi calamitate sută la sută! Pentru mine, anul ăsta recolta va fi zero!”, ne-a declarat destul de amărât fermierul.

În sezonul trecut, a întors 450 ha de rapiţă. Semănase porumb şi dacă nu răsărise, a trebuit să reînsămânţeze. După ce a cheltuit de trei ori cu înfiinţarea culturii, abia dacă a scos 4,5 t/ha de porumb. Pentru Dan Arghir, nici 2018, nu a fost un an agricol strălucit. 

Cultivatorul consideră că autoritățile ar trebui să se implice în identificarea unor măsuri de sprijinire a fermierilor, astfel încât aceştia să obţină credite bancare garantate de stat.

Producţii de zece ori mai mici la grâu!

În zona centrală a judeţului Galaţi seceta a făcut şi face în continuare legea! Din acest motiv, marea majoritate a producătorilor agricoli gălăţeni au întors o bună parte din păioasele de toamnă. Cei care le-au lăsat să se dezvolte în voie, au recoltat circa 600 kg de boabe la hectar. Culturile de prăşitoare nu au un parcurs corespunzător de creştere şi dezvoltare vegetativă; suferă din cauza secetei pedologice severe şi arşiţei atmosferice.

Irigat de două ori, grâul a dat 1.000 kg/ha! 

Paradoxul acestui an este că şi atunci când se irigă culturile, tot nu se obţine producţia dorită. A păţit-o un fermier brăilean din Şuţeşti.

Cosmin Ochiroşi lucrează, împreună cu tatăl său, 500 ha de teren. El susţine că a dat „două ape (cam 50 l/mp) pe o suprafaţă de 70 hectare de grâu. În primăvară, nu a plouat deloc, ce irigam seara, îngheţa noaptea!! Şi am recoltat o tonă de boabe la hectar!”

Cu două ape şi-o ploaie, porumbul s-a uscat!

Fermierul ne relatează o poveste asemănătoare cu porumbul cultivat pe 300 hectare. „Pe o parcelă de 50 ha am aplicat două udări; una la răsărire pentru a avea o cultură uniformă, cealaltă la o săptămână după praşilă. Între timp, am prins şi o ploaie iute de vară de vreo 50 l/mp şi am zis că-i de ajuns. Când am venit cu a treia apă pe suprafaţa respectivă am constatat că porumbul se uscase!! A rămas ceva mai verde pe la capetele solei, unde a fost vale şi s-a mai strâns niţică apă în sol. De dorit ar fi să revii pe aceeaşi parcelă cu echipamentul de udare cât mai repede, ideal ar fi la o săptămână. Dacă întârzii nejustificat, la arşiţa şi la seceta care s-a instalat, apa nu te mai ajută cu nimic!”

Fermierul brăilean a reînsămânţat 30 ha cu porumb, după ce a întors orzul, şi nu este  mulţumit de cum se dezvoltă cultura. Cu toate că are circa 90% din suprafaţa cultivată amenajată la irigat, nu trage speranţă că va face recoltă bună de porumb anul acesta! 

În continuare puteţi viziona un videoclip cu porumbul din ferma lui Cosmin Ochiroşi: aceeaşi solă, acelaşi hibrid cultivat, aceeaşi tehnologie aplicată, irigat de două ori şi dezvoltare vegetativă diferită. În video 2 porumbul este la capătul parcelei, unde, fiind terenul pe vale, plantele au beneficiat condiţii mai bune de creştere.