Deci, eficiența economică nu se poate atinge fără cunoașterea tehnologiilor de creștere. Mai mult, fiecare detaliu tehnologic poate influența într-o anumită măsură eficiența economică. Se spune că performanța în orice domeniu constă în detalii.
Nu putem controla prețul laptelui, dar putem gestiona cheltuielile de producție
Atunci când discut cu fermierii de vaci de lapte despre starea economică a fermelor lor, întotdeauna aud același lucru. Și anume că prețul de vânzare al laptelui este prea mic, iar veniturile obținute prin comercializarea acestuia nu acoperă cheltuielile efectuate. Când intrăm în detalii, însă, și îi întreb despre cât îl costă pe un fermier să realizeze un litru de lapte, de cele mai multe ori acesta nu știe să-mi răspundă. Cei mai mulți dintre ei nu au o evidență, cât de sumară, a cheltuielilor și veniturilor aferente activității din ferma lor. Sunt de acord că prețul de valorificare al laptelui este prea mic, dar acesta influențează profitabilitatea fermei dintr-o singură direcție, și anume are efect asupra veniturilor fermei. Or, profitul brut (sau eficiența economică) este rezultatul scăderii cheltuielilor de producție din venituri. Deci profitul brut depinde de cheltuielile de producție în aceeași măsură ca și de venituri.
Opțiuni pentru a obține un cost de producție redus
Revenind la cheltuielile din fermele de vaci de lapte, acestea trebuie urmărite cu aceeași atenție ca și prețul de vânzare al laptelui din fermă. Pentru a reduce costul de producție al unui litru de lapte, fermierii din întreaga lume recurg la mai multe opțiuni: fie cresc vițelele de reproducție în ferma proprie și folosesc resursele din fermă, mai ieftine, fie dau vițelele din fermă spre a fi crescute de un fermier specializat. În acest al doilea caz vițelele pot fi vândute crescătorului specializat și apoi cumpărate din nou, fie crescătorul de vaci de lapte plătește celui care îi crește vițelele o anumită sumă de bani pe zi. Un studiu efectuat în SUA a arătat că cel mai ieftin pentru crescătorul de vaci de lapte este să plătească o anumită sumă de bani unui alt fermier pentru a-i crește vițelele de reproducție.
Într-o fermă de vaci de lapte cu circuit închis, adică în care fermierul își crește singur vițelele de reproducție, cele mai mari cheltuieli sunt cele ocazionate de hrănirea și întreținerea vacilor de lapte, iar al doilea cost ca mărime este creșterea vițelelor de reproducție de la naștere și până la fătare. Astfel că deciziile manageriale luate pe parcursul perioadei de creștere a tineretului femel va influența atât capacitatea de producție cât și momentul intrării vițelei în producție. Obiectivul principal al acestei activități trebuie să fie realizarea unui echilibru între reducerea cheltuielilor curente (cu creșterea tineretului) și maximizarea veniturilor viitoare (prin producția de lapte pe care viitoarele vaci o vor produce), având permanent în vedere micșorarea duratei de timp cât vițeaua este neproductivă.
În numerele viitoare ale revistei vom discuta despre elementele de cheltuieli în creșterea vițelelor de reproducție, impactul lor asupra economicității creșterii vacilor de lapte și posibilitățile de reducere a acestor cheltuieli, dar și barierele biologice ale acestei specii.
ASOCIEREA ȘI MARKETINGUL VÂNZĂRII LAPTELUI
Sigur că unii îmi vor spune că nu avem prea multe pârghii de a influența veniturile, adică nu se poate vinde laptele la prețul pe care îl dorește fermierul, și că de cele mai multe ori prețul laptelui este impus de procesator. Aici intervine un alt factor care ține de marketing, și mă refer la asocierea crescătorilor pentru a vinde marfa, fie ca asociație de producători, fie ca o cooperativă orientată pe produs. Aceasta din urmă păstrează forma de producție intactă, fermierii sunt uniți doar prin interesele lor economice de a-și vinde laptele la un preț mai bun și de a-și procura inputurile (substanțe dezinfectante, sămânță, îngrășăminte etc.) la prețuri convenabile.
Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016
