Bulgaria a deţinut, în primele şase luni din 2018, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (UE). La începutul lunii iunie, în jurul datei în care la Sofia a avut loc întâlnirea informală a miniştrilor Agriculturii din UE, reprezentanţi ai presei agricole din 12 state europene, membri ai Reţelei Europene a Jurnaliştilor din Agricultură (ENAJ), au vizitat, timp de trei zile, mai multe ferme din Bulgaria. Vizita a fost organizată de Asociaţia Jurnaliştilor Agricoli din Bulgaria, în parteneriat cu Ministerul bulgar al Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Revista Ferma a fost singura publicaţie din România prezentă la acest tur al presei agricole.

1,5% din ferme exploatează 82% din terenul agricol
Bulgaria este o ţară mai mică decât România. Potrivit datelor publicate în iunie 2018 de Eurostat, în 2016, suprafaţa agricolă utilizată pentru agricultură în Bulgaria era de aproape 4,5 milioane ha (2,6% din totalul UE). Din aproape 203.000 exploataţii agricole (2% din totalul UE), cca. 83% aveau sub 5 ha şi lucrau 3% din suprafaţa agricolă a ţării, în timp ce mai puţin de 5% din ferme aveau peste 50 ha şi exploatau aproape 88% din terenul agricol.
Mai exact, 82% din terenul agricol din Bulgaria este exploatat de către 1,5% din ferme, iar suprafaţa agricolă utilizată este de aproximativ 4,6 milioane ha (peste 40% din suprafaţa totală a ţării), afirmă Kiril Stoyanov, expert în comasarea terenurilor. Stoyanov a lucrat 15 ani în Ministerul bulgar al Agriculturii, unde a condus, o perioadă, departamentul care administrează terenurile statului, iar în ultimul an a fost consultant pentru Asociaţia Proprietarilor de Terenuri Agricole din Bulgaria, ai cărei membri, în principal ferme mari, exploatează, în total, peste 300.000 ha de teren agricol.
Suprafaţa minimă pentru care sunt acordate plăţi directe a fost redusă de la 1 ha la 0,5 ha (parcela minimă este de 0,1 ha), iar suprafaţa totală pentru se plătesc subvenţii este de cca. 3,7 milioane ha.

Problemele mediului rural: Depopulare şi îmbătrânirea agricultorilor
Stoyanov mai afirmă că doar 25% din populaţia Bulgariei mai trăieşte în zonele rurale, iar mai mult de o jumătate de milion de persoane depind de venituri realizate din agricultură şi din activităţi legate de acest sector. Oficial, populaţia Bulgariei depăşeşte cu puţin 7 milioane de locuitori. Neoficial, mai sunt mai puţin de 6 milioane.
Depopularea zonelor rurale şi, implicit, lipsa forţei de muncă, sunt printre cele mai mari probleme pentru agricultură. Statisticile oficiale arată că, la finalul anului 2017, peste 11% din satele bulgăreşti erau nepopulate sau aveau sub 10 locuitori, aşa numite „sate fantomă”.
O altă problemă mare este îmbătrânirea persoanelor care lucrează în agricultură. „În prezent, mai puţin de 6% din fermierii bulgari au sub 35 de ani, iar 56% au peste 55 de ani”, a declarat ministrul bulgar al Agriculturii, Rumen Porodzanov, la conferinţa de presă susţinută împreună cu comisarul european pentru Agricultură Phil Hogan, după întâlnirea informală a miniştrilor Agriculturii din UE, pe 5 iunie, la Sofia.
Datele Eurostat pentru 2016 arată că peste 36% din agricultorii bulgari aveau mai mult de 65 de ani. Cifrele plasează Bulgaria pe un loc mai bun decât România, unde aproape 45% din fermieri aveau, în 2016, peste 65 de ani.

Bulgaria, pe plus la comerţul agroalimentar cu România
Datele oficiale mai arată că agricultura contribuie cu aproape 5% la PIB-ul Bulgariei.
În bani, mai mult de o treime din exporturile agroalimentare ale Bulgariei au mers, în 2016, către Grecia (20,1%) şi România (16,4%). La importuri, clasamentul este inversat: 15,7% din România, 14,6% din Grecia, 13,4% din Germania şi 10,5% din Polonia.
În raport cu România, cele mai recente date oficiale disponibile (pentru anul 2016) arată o balanţă comercială de plus 107.000 euro în favoarea Bulgariei în comerţul cu produse agroalimentare.

Agricultura ecologică: Cea mai mare creştere din UE
Bulgaria este pe primul loc în UE la creşterea numărului de producători înregistraţi în agricultura ecologică, am aflat de la Milen Stoyanov, vicepreşedinte al Asociaţiei „Bioproducts”, care lucrează şi el 10 ha în sistem ecologic.
Potrivit datelor oficiale, în 2007, existau doar 340 de producători agricoli în sistem ecologic. În 2012, erau deja de 11 ori mai mulţi, iar în 2017, erau aproape 7.000 de producători şi peste 160.000 de ha cultivate ecologic.
Există 15 organisme de certificare ecologică autorizate, însă nu există certificare pentru sectorul zootehnic. Bulgaria exportă 90% din producţia ecologică.

Costurile şi birocraţia descurajează producătorii
În regiunea Dolna Banya, Ivan Chubrin (foto, împreună cu fiul său) cultivă 5 ha cu căpşuni şi 5 ha cu zmeur. Deşi nu foloseşte pesticide, nu şi-a autorizat plantaţia în sistem ecologic, din cauza costurilor mari şi a birocraţiei. Estimează că l-ar costa 1.000 de euro, dar recunoaşte şi că nu-şi doreşte toată bătaia de cap care vine la pachet cu autorizarea în sistemul ecologic, care presupune reguli stricte şi controale amănunţite. Fermierul mai spune că doar unul dintre cele 15 organisme de certificare care există în Bulgaria i se pare de încredere. Chubrin livrează toată producţia unui procesator care vinde fructe proaspete şi congelate. În 2017, a primit 1 euro pe kilogramul de căpşuni, iar pentru zmeură – 2 euro/kg.

Regele agriculturii bulgare: Trandafirul (Rosa damascena)
Bulgaria este, cu siguranţă, cel mai faimos producător de ulei de trandafiri din lume, iar, de câţiva ani, este şi cel mai important producător de ulei de lavandă la nivel mondial. Bulgarii şi-au făcut, de mult, un brand din trandafir. Au un institut al trandafirului, un muzeu, iar sectorul este în creştere.
„Intermed 1” este cel mai mare producător de ulei de trandafiri şi de lavandă din Bulgaria. Proprietarii, fraţii Stefanov, îşi împart sarcinile: Metody Stefanov (foto) se ocupă de producţie, iar Dimiter Stefanov de procesare şi marketing. Cultivă în sistem ecologic şi biodinamic cca. 400 ha cu trandafiri, lavandă, plante medicinale şi aromatice şi au propria distilerie. Exportă toată producţia în Franţa, pentru industria cosmetică şi cea farmaceutică.
Pentru a obţine 1 kg de ulei esenţial de trandafir este nevoie de 3,5 – 4 tone de petale. Un kilogram de ulei, certificat ecologic, se vinde cu cca. 10.000 euro (chiar mai mult, până la 14.000 euro/kg, într-un sezon cu preţuri bune, cum a fost 2017).

„La poalele Balcanilor”
În satul Vasil Levski, din regiunea Karlovo, Nikola Kulov şi soţia lui, Tanya, cresc 500 de oi din rasa Karakachan şi 150 de bivoliţe din rasa Murah Bulgară. Ambele sunt rase autohtone, aflate în conservare. Cu sprijinul unei fundaţii susţinute de guvernul elveţian, care le oferă consultanţă, şi-au făcut o unitate de procesare a laptelui şi un mic magazin de desfacere. Au făcut un calcul: pentru laptele crud de bivoliţă ar primi 70-80 eurocenţi/litru. Dacă îl transformă ei în brânză, le iese un preţ de 3,7 euro/litru.

CITIŢI ÎN EDIŢIILE VIITOARE
• Cu o istorie de cca. 60 de ani, Biovet este unul dintre principalii producători de aditivi, enzime şi substanţe farmaceutice de uz uman şi veterinar, şi parte a Huvepharma, una dintre cele mai mari 10 companii din lume în domeniul veterinar.
• Compania bulgară Gimel, înfiinţată în 1995, exploatează în sistem ecologic 88 ha (73 ha sunt sere şi spaţii protejate) cultivate cu legume, rădăcinoase, fructe, cereale şi plante aromatice. O mare parte din producţia de legume şi fructe certificate ecologic este exportată în România, Germania, Cehia şi Austria.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)