Că au existat și că există interese politice (naționale, locale sau de grup) pentru menținerea sau desființarea, dezvoltarea sau distrugerea acestor entități științifice de mare valoare este foarte adevărat. Nici o coaliție politică de după 1989 n-a reușit să-și definească majoritar o poziție vizavi de acest subiect, să decidă just și legal asupra unui patrimoniu material, moral și intelectual de excepție. Nu întâmplător au „murit” o mare parte din aceste unități sau au fost lăsate pur și simplu să fie „furate”. Numai că puțini își dau seama ce înseamnă să furi un „patrimoniu genetic”, de exemplu, ca să nu mai vorbim de brevete, invenții etc. Mâine (prea târziu!) ne vom da seama. Ne-am dat seama și ieri, unii, când am văzut companii multinaționale bravând asupra unor realizări în cercetarea aplicată și câțiva dintre cercetătorii români, foarte puțini și fără „voce”, au recunoscut în noile lansări amprenta muncii lor de zeci de ani, iar în unele cazuri, chiar fraude pe față! Nu știm să ne apreciem valorile. Nu știm să ne păstrăm vie inteligența și spiritul novator.
Ne minunăm de cercetarea agricolă occidentală și avem de ce! Am pierdut, definitv se pare, competiția! Ar fi oare chiar definitiv? Se mai poate face ceva?
La asemenea întrebări ar putea să răspundă cei implicați, dar și publicul larg. Pentru că la agricultură, chiar la cercetarea agricolă, ca și la fotbal, se pricep toți!
Proiect politic de reorganizare prin retrocedare pentru… desființare!
Un caz deosebit, între multe altele, se pare că se acutizează la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof (SCDC) Târgu Secuiesc, care funcționează pe lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov (INCDCSZ). Directorul SCDC este dr.ing. Luiza Mike, o apreciată cercetătoare în domeniu, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS). În cercul din ce în ce mai strâmt al științei agricole românești, Luiza Mike este o persoană stimată și foarte ambițioasă. Desele intervenții la Ministerul Agriculturii și la ASAS au ferit, până acum, intrarea stațiunii în incapacitate de plată, dar nici resurse pentru o dezvoltare reală, modernă, nu a reușit să atragă, pentru că nu e lege! Drept urmare, „vecinii” pândesc agonia. Pământul stațiunii, în suprafață de 367 hectare este nerevendicabil, conform legilor funciare, dar stârnește multe dorințe.
Justificat sau nu (lăsăm la urmă concluziile), grupul parlamentar UDMR, reprezentat de deputatul de Covasna, László-Ödön Fejér, a transmis către ASAS, în luna mai a.c., o adresă în care prezenta un proiect de reorganizare a stațiunii, prin care cere pur și simplu retrocedarea întregii suprafețe agricole a unității, cu excepția a două hectare care să rămână în patrimoniul cercetării. În răspunsul său, forul științific academic, prin președintele Gheorghe Sin, nu a fost de acord cu acest demers politic.
Nemulțumit, în luna septembrie a.c., același semnatar, reprezentant al grupului parlamentar UDMR, a întocmit o nouă scrisoare în care a dezvoltat argumentele cererii anterioare. Reorganizarea unității propusă de László-Ödön Fejér prevede, practic, desființarea ei: “Sunt de acord ca reorganizarea SCDC să se facă în așa fel încât majoritatea suprafețelor de teren să fie restituite proprietarilor, iar suprafața de 2,2 ha pe care se desfășoară cercetarea propriu-zisă să rămână în posesia stațiunii! (…) O insituție/unitate de stat care în ultimii 25 de ani ai existenței sale nu a reușit să creeze cel puțin un soi de cartof ce ar putea ajuta producătorii agricoli, unitate care a cultivat pe cele 367, 01 hectare 400 tone de cartofi și acelea infestate nu este una care trebuie menținută pe bani publici”. Ca atare, în concepția deputatului UDMR, stațiunea nu-și justifică existența. „Corect și echitabil ar fi restituirea majorității suprafețelor de teren către proprietari, iar cele două hectare să rămână în folosința stațiunii și în colaborare cu marii producători agricoli din zonă să se realizeze un proiect viabil. Voi fi foarte mândru dacă un astfel de proiect sustenabil poate în sistem de parteneriat public privat se va realiza”, susține László-Ödön Fejér.
ASAS contraargumentează
La aceste afirmații, ASAS a răspuns prompt, argumentat și documentat, precizând că SCDC Târgu Secuiesc nu s-a înființat datorită unor “mândrii locale” sau din “considerente tradiționale”, ci din “necesitate și din rațiuni economice”, Depresiunea Covasnei și Harghitei fiind o zonă favorabilă și cu un potențial deosebit pentru cultura cartofului de consum și de sămânță. “Dacă SCDC Tg Secuiesc nu a produs, printr-o cercetare profesionistă deosebită soiuri de cartof de înaltă productivitate și calitate, aceasta însă a produs cantități însemnate de material semincer din verigi biologice superioare care s-au constituit ca bază a producerii cartofului de sămânță folosit pentru înființarea culturilor de cartof pentru consum, nu numai în Covasna și Harghita, dar și în alte zone cultivatoare din țară”, se arată în răspunsul ASAS.
Conform documentelor puse la dispoziție de conducerea Stațiunii în cauză, între anii 2007 și 2010, SCDC Târgu Secuiesc a produs sămânță de cartof din verigi biologice superioare și într-o camtitate mult mai mare decât cele 400 de tone invocate în adresa înaintată de László-Ödön Fejér. Numai în 2010, recolta seminceră (Prebază A, Bază SE și Bază E) din 4 soiuri a depășit 797 tone. Din păcate, în acel an în culturile semincere a fost depistat putregaiul inelar al cartofului (Clavibacter michiganensis). Această boală gravă de carantină a cartofului nu a fost adusă prin stațiune, ci importată odată cu materialul de plantat adus din UE de către cei care nu respectă regulile fitosanitare.
ASAS consideră falsă concluzia formulată de către deputatul UDMR, potrivit căreia: “degeaba are SCDC Târgu Secuiesc opt soiuri brevetate, dacă de mulți ani producătorii agricoli sunt nevoiți să cumpere și să importe scump cartoful de sămânță“. Dimpotrivă, activitatea stațiunii există, însă în urma unor probleme majore, inclusiv al importurilor de material semincer infestat, se află acum în carantină. Problemele de nefinanțare, dar și presiunile politice și administrative fac ca activitatea stațiunii să nu mai fie acum la un nivel normal, a răspuns forul științific.
Revendicare cu multe semne de întrebare
Demersul grupului parlamentar al UDMR nu urmărește altceva decât încercarea de a se aduce “argumente care să stea la baza unei hotărâri (act normativ) pentru desființarea SCDC Tg Secuiesc! Aduceți în actualitate din nou, așa cum au făcut-o până acum și alți actori politici, suprafața de teren de 367 ha care, spuneți dvs., ar fi corect și echitabil să fie restituită către proprietari”, se arată în adresa ASAS.
UDMR, prin “vocea” deputatului László-Ödön Fejér, susține un proiect de reorganizare a SCDC Tg Secuiesc în care obiectivele le-ar constitui restituirea terenului către proprietari. “Către care proprietari?” – se întreabă firesc ASAS, cerând liste cu cei care au solicitat terenul sau l-au cerut, dar nu l-au primit! În opinia forului științific, un proiect prin care stațiunea să rămână cu doar 2,2 ha de teren pentru cercetare este catastrofal. Obiectivele lui sunt clare: desființarea SCDC Târgu Secuiesc, preluarea patrimoniului funciar și încurajarea importurilor de cartofi de sămânță, scumpe și cu riscuri pentru toți producătorii de cartof din regiune.
MADR: stațiunea are șanse reale de redresare
În acest context, vine și precizarea MADR potrivit căreia stațiunea are șanse reale de redresare. “La această dată, se află în curs de avizare interministerială proiectul de HG privind reorganizarea SCDC Târgu Secuiesc și pentru modificarea anexei nr. 3 la HG 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, elaborat în baza Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea ASAS și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde prevederi referitoare la suprafețele de teren indispensabile activității de cercetare-dezvoltare (367.01 ha), precum și la finanțarea unității din fonduri publice, astfel încât stațiunea are șanse reale de redresare din punct de vedere financiar”.
Nu trebuie uitat că deputații maghiari au fost la putere și chiar în conducerea MADR, deci cunoașteau situația cercetării agricole și puteau să intervină pentru finanțarea sectorului, dar nu au făcut-o. Au așteptat să se acutizeze criza și să propună desființarea unor unități. Intervenția UDMR miroase a populism ieftin și politicianist, având conotații electorale.
Așa cum susține ASAS, în Covasna nu trebuie să primeze interesele unora, ci să se țină seama de tot ceea ce trebuie făcut pentru ansamblul fermierilor mari sau mici. De aceea, SCDC Târgu Secuiesc trebuie să existe, trebuie ajutată să-și reia activitatea științifică și productivă la cel mai înalt nivel și cât mai curând.
Desigur, după același șablon ar trebui menținute și celelalte unități de cercetare agricolă, unele necesitând resuscitare imediată. Pe când, până când, cum… am întrebat de ni s-a acrit! Răspunsurile au venit după cum s-au adeverit interesele locale, imobiliare și politice.
Vasile POP-SILAGHI
Marian MUȘAT
ACTIVITATEA STAȚIUNII EXISTĂ
SCDC Târgu Secuiesc a luat ființă în anul 1980 la cererea cultivatorilor de cartof din zonă, alături de alte patru stațiuni, la Miercurea Ciuc, Târgu Jiu, Mârșani și Tulcea, pentru a cuprinde toate zonele țării cu condiții climatice diferite, fiecare unitate având obiective zonale specifice.
Producția de sămânță din 2010 a fost declasată în urma depistării putregaiului inelar al cartofului, unitatea fiind în carantină fitosanitară. Abia din 2016 poate produce din nou cartof pentru sămânță.
Pentru refacerea patrimoniului genetic, unitatea a încheiat un contract de colaborare cu INCDCSZ Brașov pentru devirozarea și multiplicarea in vitro a materialului biologic creat la stațiune. După depistarea organismului de carantină, stațiunea a cultivat numai cartof pentru industrializare, dar a produs anual sămânță pentru cereale și muștar (antinematodic), rapiță, soia și mazăre pentru boabe, la toate culturile realizându-se producții satisfăcătoare, chiar în condiții de secetă.
SCDC Tg Secuiesc a finalizat zece proiecte de cercetare, are în derulare, în calitate de coordonator, încă două proiecte câștigate în competiții naționale în anul 2015 și este implicată în alte două proiecte de cercetare.
