Acesta a explicat că, deşi „se supără unii” susţinând că declaraţiile lui ar fi „determinat creşterea preţului la terenuri”, el nu a făcut decât să stimuleze şi să îi atenţioneze pe români că se găsesc „în faţa unei avuţii pe care o au, a unei averi, şi pe care nu o pot risipi oricum, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu 15-18 ani, prin acea lege a pieţei funciare, în care terenuri din zona agricolă de primă mărime a ţării s-au vândut cu 50 de mărci”.

Rezervele de agricultură nu sunt în câmpie

Tabără a adăugat că îşi menţine şi punctul de vedere referitor la gestionarea resurselor din zona de munte. „Rezervele noastre de agricultură nu sunt în câmpie. (…) Nu, acolo mai avem rezerve de randament, până la un anumit loc putem creşte la grâu la 5.000 – 6.000 de kilograme la hectar, dar rezervele mari pentru agricultura României sunt aceste zone colinare şi cele din zona de munte, care trebuie puse în valoare şi eu sunt convins că în următorii ani şi valoarea terenurilor, dar şi valoarea economică va creşte”, a declarat ministrul Agriculturii.

Trebuie reguli clare pentru certificarea producătorilor

Pieţele volante nu vor rezolva problema pieţelor pentru producătorii agricoli, crede Ministrul Agriculturii, care susţine că trebuie făcută ordine în pieţele din marile oraşe şi în pieţele de gros, dar şi că este necesară o modificare a legislaţiei privind eliberarea certificatului de producător, care ar trebui „să fie acordat cu responsabilitate, iar cei care încalcă procedurile să răspundă”.

Ministrul Tabără mai este de părere că este foarte importantă şi organizarea producătorilor, „care să poată să negocieze mai cu forţă preţurile pentru produsele pe care le realizează”, dar şi existenţa spaţiilor de depozitare. Acesta a menţionat că, în prezent, sunt în construcţie spaţii de depozitare care vor putea stoca peste 2 mil. tone de cereale şi legume şi fructe.

Valeriu Tabără a mai precizat că există posibilitatea de dezvoltare de micro-depozite şi pentru fructe de pădure, spunând că este deschisă procedura pentru finanţarea acestora.

Grâul mai ieftin nu scade preţul pâinii

Preţul pâinii e dictat de regulile pieţei şi ar trebui să rămână constant în perioada următoare, chiar dacă preţul grâului a scăzut în acest an, a declarat, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie ROMPAN, Aurel Popescu.

„Din punctul meu de vedere, preţul pâinii nu ar trebui nici să scadă, nici să crească în perioada care urmează, însă piaţa este cea care dictează nivelul la care acest produs ajunge să fie achiziţionat. Este adevărat că preţul grâului nu mai e de 12.000 lei vechi pe kilogram, ca anul trecut, ci a scăzut până la circa 8.500 lei vechi la poarta unităţilor de morărit, însă există numeroşi factori care îngreunează foarte mult balanţa costurilor de producţie”, a declarat Aurel Popescu, citat de Agerpres.

Acesta a mai spus că mulţi brutari au lucrat în pierdere în perioada octombrie 2010 – iunie 2011, din cauză că preţul grâului a fost mare şi preţul gazelor şi al energiei electrice a crescut, iar piaţa nu a permis decât o creştere cu maxim 15% a preţului pâinii.

INFO

CARAŞ-SEVERIN
Peste 600 de agricultori eco

Numărul producătorilor din Caraş-Severin care fac agricultură ecologică a crescut de 15 ori faţă de anul trecut. În acest an, Direcţia Agricolă Caraş-Severin a înregistrat 618 producători înscrişi în agricultura ecologică şi o suprafaţă totală de 4.621 ha pe care este practicat acest tip de agricultură.

Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor DADR Caraş-Severin, cei mai mulţi producători agricoli înregistraţi sunt din Cornereva, Domaşnea, Teregova, Zăvoi, Armeniş sau Bucoşniţa, zone cu tradiţie în agricultura ecologică, şi se bazează pe producţia de fructe.

Producătorii agricoli care optează pentru agricultura ecologică primesc subvenţii în primii trei ani de conversie a exploataţiei.

BRAŞOV
Aşteptări mari la recolta de cartofi

Producţia medie de cartofi în această toamnă va fi de 20-25 tone/ha, faţă de 18-20 tone/ha în 2010, potrivit estimărior Direcţiei Agricole Braşov.

Recoltarea cartofului de pe cele 15.000 ha cultivate în judeţul Braşov a început la sfârşitul lunii august, iar „marii producători din judeţ ar putea avea producţii ce vor depăşi 40 de tone/ha, datorită tehnologiei folosite”, a spus directorul executiv al DADR Braşov, Călin Achim, citat de Agerpres.

Acesta a precizat că doar 62.000 ha din totalul de 116.000 ha de teren arabil existente în judeţ sunt lucrate, însă, faţă de anul trecut, suprafeţele cultivate au crescut cu 10%. Cartoful, porumbul, sfecla de zahăr şi grâul sunt principalele culturi agricole în judeţul Braşov.