Dacă în privinţa datei de semănat, lucrurile par destul de clare, în sensul că nimeni nu-şi doreşte să pună sămânţa în brazdă în afara perioadei optime, dar ţinând totuşi cont de condiţiile meteo, celelalte opţiuni rămân la dispoziţia agronomului sau a administratorului de fermă.
Fără abateri de la planul de rotaţie a culturilor
Cosmin Micu, un tânăr fermier din judeţul Arad, a decis să crească în mod substanţial suprafaţa cu grâu faţă de sezonul precedent, pentru a nu ieşi din planul de rotaţie a culturilor. De fapt, spune el, în toamna aceasta şi-a propus să înfiinţeze 600 hectare cu grâu, ceea ce reprezintă practic revenirea la normalitate, după ce anul trecut a semănat doar 356 hectare, din simplul motiv că nu s-a potrivit cu rotaţia.
Agrotehnică anti-şoareci
În schimb, la rapiţă, a trebuit să renunţe la vreo 30 ha, din aceleaşi considerente. „Sunt la zi cu lucrările pentru campania de toamnă. Rapiţa e semănată pe circa 180 ha. Restul aştept să văd ce se întâmplă cu ploile. Am pregătit deja solul pentru grâu şi orz. Am făcut o dezmiriştire, după care am intrat cu un cultivator Karat, pentru o prelucrare mai în profunzime, până la 20 cm, pentru a afâna solul şi a face un amestec mai bun al resturilor vegetale, iar în felul ăsta să scap şi de şoareci. Să nu ajung să cheltui ulterior pentru combaterea rozătoarelor din câmp”, ne-a declarat fermierul din Mănăştur.
Aşteaptă un preţ mai bun la grâu
La grâu cultivă atât soiuri româneşti, cât şi străine. Dintre cele autohtone, preferă Glosa şi Pitar, care vor ocupa cam jumătate din suprafaţă. În schimb, la rapiţă mizează, în proporţie de 90 la sută, pe genetica firmei Bayer. „La mine în fermă toată rapiţa este cu tehnologia Clearfield. Am ales această variantă pentru a avea un control mai bun al buruienilor”, îşi argumentează acesta alegerea.
Nu a vândut nici un bob de grâu din ultima recoltă. Preferă să-l mai ţină pe stoc până când preţurile vor fi ceva mai bune.
Din câte ştiu, acum (4 septembrie a.c.) traderii oferă 0,80 lei/kg. Sper ca în decembrie să crească preţul. Am vândut doar orzul şi rapiţa. Pe tona de rapiţă am primit între 350 şi 360 de euro, iar orzul l-am dat cu 0,62 lei kilogramul
COSMIN MICU
Tânăr fermier din judeţul Arad
Producţii rezonabile
Chiar dacă seceta şi-a făcut simţită prezenţa şi în Câmpia de Vest, pentru Cosmin Micu anul agricol care stă să se încheie a fost unul rezonabil. „Am ieşit destul de bine, nu mă pot plânge. Dacă mă gândesc la ce s-a întâmplat în sudul ţării, mă declar mulţumit. Dar dacă mă raportez la un an agricol normal aici în vest, atunci producţiile au fost ceva mai mici”, constată el. Culturile însămânţate în primăvară arată însă foarte bine. La floarea-soarelui estimează o producţie de aproape 4 tone la hectar, în medie, iar la porumb speră să recolteze în jur de 10 tone. Anul acesta a şi irigat câteva parcele.
Obiectiv: să aducă apa în lanul cu porumb
Şi-a propus ca în următorii ani să irige întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. Asta înseamnă măcar 200 de hectare. Spune că a avut totuşi noroc cu ploile din mai şi iunie care au mai acoperit deficitul de umiditate din sol.
Deşi criza pandemiei nu putea trece neobservată, tânărul arădean şi-a văzut de treabă, inclusiv pe partea de investiţii, declarându-se încântat de cea mai nouă achiziţie, o combină Claas Lexion 8700.
Arnaud Perrein are 3.000 de hectare irigate
Aşa cum era de aşteptat, în Bărăgan, situaţia a fost cu adevărat dramatică anul acesta. Suprafeţe întinse au fost calamitate din cauza secetei şi până să primească despăgubirile promise de ministrul Oros, foarte mulţi fermieri se văd într-o situaţie disperată. Mai sunt şi unii, precum Arnaud Perrein, fostul preşedinte al APPR, actual vice, care a scăpat de presiunea lipsei de precipitaţii datorită investiţiilor pe care le-a făcut în sistemele de irigaţii. Din cele 4.000 de hectare pe care le lucrează, circa 1.800 de hectare sunt irigate folosind un sistem cu pivoţi, iar 1.200 de hectare cu ajutorul tamburilor.
Încă nu ştim exact ce suprafeţe vom însămânţa în toamna asta. Cert este că rapiţa o vom înfiinţa acolo unde putem iriga. În jur de 300 ha. Dacă vom avea parte de ceva precipitaţii, mai punem încă 300 ha, pentru un total de 600. Dar dacă nu plouă, vom completa această diferenţă cu grâu şi orz
ARNAUD PERREIN
Fermier şi vicepreşedinte APPR
Numai genetică testată
„În principiu vom semăna 950 de hectare cu grâu şi 150 cu orz”, mi-a explicat francezul cu inimă de român, aşa cum îl ştie toată lumea. Încă nu s-a decis asupra soiurilor şi hibrizilor pe care îi va cultiva în sezonul viitor, pentru că aşteaptă rezultatele testării APPR. „Foarte mult timp am folosit doar genetică românească la grâu, dar din păcate am ajuns acum la 100% soiuri de import”, mi-a mărturisit Arnaud Perrein.
Cheltuieli mai mari cu tamburii
Grâul este în continuare cultura dominantă în fermă. Chiar dacă producţiile nu sunt nici pe departe la nivelul aşteptărilor sale. Cel mai prost a ieşit pe suprafeţele cu grâu şi orz acolo unde cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. La neirigat a obţinut şi 300 de kile la hectar, „o adevărată catastrofă”, după cum s-a exprimat acesta. Cu zonele irigate a reuşit să se încheie totuşi la o medie de 3 tone. În schimb la orz a ajuns la 4,5 tone la hectar, iar la rapiţă a recoltat o medie de 2,1 tone. A avut parcele şi cu 6 tone, dar şi cu 300 kg. „Trebuie însă precizat faptul că acolo unde am irigat cu tamburi costurile au fost foarte mari. Sunt parcele unde am cheltuit mai mult decât am recoltat”, afirmă Arnaud Perrein.
13-14 tone de porumb/hectar
Din fericire pentru fermier, culturile însămânţate în primăvară arată foarte bine. La porumb se aşteaptă să recolteze între 13 şi 14 tone la hectar, iar la soia măcar 4 tone, dacă nu 5! În ceea ce priveşte floarea-soarelui, estimările sale vorbesc de o producţie medie de 3 tone la hectar pe suprafeţele irigate, respectiv sub 1.500 kg acolo unde nu a existat posibilitatea de a uda plantele. Pe viitor, acesta şi-a propus să realizeze o rotaţie mai echilibrată a culturilor, dar şi să extindă suprafaţa irigată până la 85% în următorii doi ani.
un articol de
LIVIU GORDEA
