Suprafeţele cu rapiţă au crescut de la un an la altul, depăşind în acest an 500 de mii de hectare. Şi producţiile realizate au ajuns să fie de invidiat, fermierii care aplică cele mai bune tehnologii şi au cei mai performanţi hibirizi, pretabili pentru zona lor de cultură, au realizat producţii de peste 5 tone/ha, unii chiar peste 5,5 t/ha.
Extinderea suprafeţelor cu rapiţă creşte riscul entomologic. Multe pericole sunt în perioada răsăririi acestei culturi, în special în primele faze de vegetaţie. (…)
Plăntuţe de rapiţă atacate de purici
Sunt foarte multe specii de insecte care pot produce pagube importante în toamnă. Spre exemplu, puricii de pământ (Phyllotreta spp.) şi puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Cele două specii au mod de dăunare relativ asemănător, dar prezintă şi unele deosebiri. Astfel puricii de pământ (Phyllotreta spp.), fiind de dimensiuni mai reduse decât puricii cruciferelor, atacă frunzele tinere prin ciuruirea limbului foliar, la început pe margini, ulterior pe toată suprafaţa. Insectele rod una din epiderme şi parenchimul, cealaltă epidermă se albeşte, ulterior se usucă, apărând acel simptom caracteristic de ciuruire. Daunele produse de puricii cruciferelor sunt sub formă de goluri mai mari, neregulate, iar pe măsură ce atacul se extinde, acestea se unesc lăsând intacte numai nervurile.
Dacă perioada în care răsar plantele de rapiţă este una călduroasă şi secetoasă, daunele produse de purici vor fi ridicate, iar cultura poate să fie compromisă în totalitate. (…)
Plăntuţe de rapiţă distruse în urma atacului de purici
Aplicarea corectă a tratamentului seminţelor cu un produs sistemic asigură protecţia tinerelor plăntuţe, inclusiv în cazul unor condiţii climatice favorabile insectelor dăunătoare. Neefectuarea tratamentului seminţelor poate avea drept consecinţă pagube de producţie şi în unele cazuri chiar compromiterea culturilor.
Un lucru este cert, dacă nu sunt combătuţi, populaţia puricilor va fi în creştere, fapt ce va pune sub semnul întrebării reuşita culturii de rapiţă în toamnă şi, implicit, profitabilitatea ei. Dar ce se va întâmpla dacă va fi interzis complet tratamentul semintelor cu substanţe neonicotinoide în Uniunea Europeană? Au fermierii soluţii alternative la combaterea chimică a dăunătorilor?
Citiţi articolul integral în revista Ferma, ediţia 1-14 septembrie 2017!
