Cea mai mare dintre ele a fost cea a transformării gunoiului de grajd în energie şi îngrăşăminte, împiedicând poluarea cu azot a apelor din zonă. Anul acesta s-a arătat a fi şi un bun răspuns în faţa ameninţărilor ridicate de criza energetică declanşată de războiul din Ukraina.

O dovadă palpabilă că gunoiul poate genera bunăstare

Iniţial, atunci când a fost demarat, proiectul se baza pe aprovizionarea cu 800 tone gunoi de grajd provenit de la vite, câte 500 de tone de la păsări şi de la porci şi 200 tone de porumb-siloz. Capacitatea de producţie ar fi trebuit să fie de circa 7,8 Mw/h. Dar schimbarea situaţiei generale din zonă a obligat şi pe managerii staţiei, respectiv edilii oraşului maramureşan, să se adapteze situaţiei. Astăzi, centrala foloseşte dejecţiile obţinute de la două ferme avicole şi borhotul de la o fabrică de băuturi alcoolice.

„Până acum, centrala a produs peste şapte milioane de Mw/h şi s-a dovedit un succes”, a apreciat dl. Octavian Bodea, vice-primarul oraşului.
Staţia de biogaz de la Seini a fost unul dintre primele proiecte de amploare derulate de către Unitatea de Management a proiectului (UMP) Controlul Intregrat al Poluării cu Azot din Surse Agricole (CIPN). Investiţia s-a ridicat la cca. 2,8 milioane de euro.

„A fost un program-pilot, gândit pentru a învăţa din el”, ne-a mai spus edilul din Seini. Una dintre primele învăţăminte a fost că, faţă de materia primă care a fost prevăzută, au fost necesare adaptări. Aşa cum spuneam, acum nu se folosesc decât dejecţii de la păsări şi borhot. Dar borhotul, datorită conţinutului de alcool, măreşte randamentul. Acum, în mod normal, staţia produce în jur de 2,5 Mw/h pe zi, adică în jur de o treime din capacitatea sa. Dar cantitatea este suficientă, dacă luăm în considerare că oraşul are nevoie pentru consumul public de 1,1 Mw/h pe zi, în condiţiile utilizării iluminatului public zece ore/zi.

Avantajele sunt multiple

„De la 1 noiembrie, când vom putea livra energia produsă în plus către „Electrica”, estimăm şi o sursă semnificativă de venit suplimentar”, a mai spus edilul.„Până acum eram obligaţi să livrăm energia generată către Electrica, la preţul de 390 RON/Mwh, în condiţiile în care doar costul materiei prime era de aproximativ 300 RON. Practic, dacă ar fi fost să luăm în calcul doar aspectul legat de electricitate, mergeam în pierdere. Dar a contat foarte mult şi faptul că am rezolvat problema gunoiului de grajd. De asemenea, un ajutor nesperat a fost acela că în loc de porumb-siloz s-a putut folosi borhotul. Acest lucru nu numai că a redus costurile, dar a şi mărit randamentul staţiei”, a adăugat octavian Bodea.

În plus, digestatul rezultat este din ce în ce mai solicitat de către fermierii din zonă, mai ales în contextul scumpirii îngrăşămintelor chimice.
Mai nou, utilizând căldura rezultată de la instalaţia de încălzire a digestatului, a fost construită şi o seră, care va începe să funcţioneze în acest sezon.
„Dar, cel mai important, nu trebuie să uităm că această investiţie a fost realizată, în primul rând, pentru a rezolva problema poluării cu azot a apelor din zonă. Or, aceasta a fost rezolvată cu succes, în proporţie de 100!”, a mai adăugat domnia-sa.

Înainte de a încheia, vice-primarul maramureşean a adresat şi un sfat pentru cei care vor dori, pe viitor, să investească în instalaţii de producere a biogazului: „Să fie atenţi cu cine şi în ce condiţii încheie contractele de vânzare a energiei produse. Să nu ajungă în situaţia de a livra curentul la un preţ care s fie mult sub preţul pieţei şi, eventual, să nu acopere nici costurile de producţie!”

Recent, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi-a anunţat intenţia ca în cadrul PNRR să lanseze o schemă de ajutor de stat destinată finanţării construirii unor staţii de producere a biogazului. Este vorba despre un buget total alocat de 20.778.145 euro. Oficialii MMAP estimează că aceşti bani vor permite construirea a zece staţii de biogaz cu puterea instalată de cel puţin 300 KWh electrici şi 300KWh termici fiecare.

de Alexandru Grigoriev