În mod normal, la început de februarie, fermierii au gata planul de campanie și achizițiile de inputuri pentru a înființa culturile de primăvară, cu toate costurile în creștere ale semințelor, carburanților, pesticidelor și îngrășămintelor. De notat că anul acesta, fertilizanții s-au ieftinit și au scăzut cheltuielile la startul culturilor. În 2024, însă, fermierii sunt complet debusolați și reticenți în a face alegerile pentru primele semănături din 2024, atrage atenția Ion Voinea, Consultant tehnic la Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR), precum și la firma Alta Seeds.

E o ciudățenie în piața agricolă. E un an extrem de ciudat, iar fermierii sunt dezorintați și dezarmați cumva, de unde avem și mișcările astea… de stradă. Din câte știu, de la oamenii de vânzări, foarte mulți fermieri spun: încă nu m-am hotărât, nu știu ce să fac, încă nu pot să…”

Ion Voinea

Consultant tehnic la FAPPR

Consultant tehnic la firma Alta Seeds

DE CE SE TEM FERMIERII LA ÎNCEPUT DE CAMPANIE?

Specialistul enumeră factorii care perturbă bunul mers al pregătirilor însămânțărilor de primăvară și chiar al campaniei în sine.

• În 2023, sudul și estul țării au fost extrem de afectate de atât de secetă (dar cu seceta se obișnuiseră fermierii), dar mai ales de arșița extremă și agresivă – foarte multe zile succesive cu peste 33 de grade. Iar în vest, unde precipitațiile au fost mai mult decât normale, au apărut cu totul alte provocări: prima dată în perioada recoltării păioaselor, când venea ploaie după ploaie și s-a pe lângă dificultățile la recoltat, s-a produs și o degradare a calității și cantității recoltei. După care, deși au avut apă, din cauza zilelor succesive cu temperaturi foarte mari, nu au avut producții suficiente nici măcar la porumb sau la floarea soarelui.
• 2024 se află tot sub sceptrul secetei și al arșiței. Chiar dacă în noiembrie-decembrie avem niște precipitații care au mai completat rezerva, faptul că în ianuarie aproape că n-au fost precipitații îi face extrem de temători de agricultori.
• Scăderea prețurilor la recolte din cauza a ”N” factori, precum războiul din Ucraina, criza carburanților etc., îi dezarmează întru totul.
• Mulți fermieri își vând afacerile, pentru că nu mai sunt sustenabili economic.
• Plus regulamentele europene privind GAEC 7 și GAEC 8, care încă nu sunt definitive: ”Nu toți sunt pregătiți să aibă culturi proteice, nu toți acceptă 4% pârloagă. Odată ce e teren nerecoltat, e un 4 la sută din profit pierdut. Și poate că ei aveau profit undeva între cinci și șapte la sută, iar să renunți la 4 la sută e enorm de mult”, calculează Ion Voinea.

Și atunci au apărut niște abateri din astea drastice de la linia normală a alegerilor în primăvară și așa mai departe. (…) Din punct de vedere tehnic, recomandările ar putea fi foarte simple. Numai că fermierii nu stau numai în factorul tehnic. Ei au un spectru așa de larg de provocări încât trebuie să le răspundă la toate, să găsească cumva profitabilitate în ceea ce cultivă, să se apere și de factorii ăștia climatici, spune Ion Voinea

Ce anume îi poate salva pe fermieri de un an agricol ratat?

”Consultanța devine cu atât mai importantă cu cât provocările sunt mai mari, pentru că dacă până acum recomandările generale erau aplicabile peste tot, acum nu mai poți să faci așa ceva, ci trebuiesc duse la punct fix, legate de condițiile concrete din zona și din ferma respectivă. Adică trebuie să cunoști ferma fermierului, să-i cunoști rotația, istoricul, ca să îi prognozezi dacă va avea sau nu atac de mană, dacă va avea sau nu atac de Tanymecus. Trebuie să știi cam cum s-au manifestat ultimele veri, pentru că și în zonele cele mai aride sunt niște insule din astea în care seceta și arșița nu se manifestă la fel ca în altele. Și să poți să-i recomanzi acolo ce hibrizi, ce maturități să cultive, ce culturi să cultive”, încheie Ion Voinea.

Cum se vede viitorul? ”Va fi un haos”

”Avem un an de alegeri. Va fi un haos. Doamne Dumnezeule, vor promite o groază. Vor face foarte puține, pentru că sunt sub presiunea faptului că nu prea au de unde. Toată lumea le cere, fermierii sunt oameni maturi, știu asta. Problema e că le-a cam ajuns cuțitul la os, de când tot știu și de când văd că nu primesc decât așa, punctual, câte un mic ajutor”, consideră specialistul.

Avem nevoie de o gândire pe termen lung și atotcuprinzătoare. Așa ar trebui, nu un om, ci un organism care să prevadă rezolvarea asta pe termen lung, în etape, nu să mai bandajăm câte o rană din când în când – Ion Voinea.