După anul 1989, în mod constant, sectorul a cunoscut un regres păgubos, de-altfel această linie fiind urmată și în alte sectoare zootehnice. Motivele și urmările sunt complexe și cu efecte pe termen lung.
4 DECENII DE OIERIT
În mod concret, în comuna Andrieșeni, județul Iași, de câteva decenii bune, un reper de performanță agrozootehnică având ecouri în întreaga regiune a Moldovei este SC Agralmixt, unitate ale cărei baze au fost puse de către inginerul Constantin Scarlat, fiu al acestei localități și absolvent al Facultății de Agricultură din Iași.
De aproape 4 decenii este un pasionat crescător de oi, iar de când a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni, fermierul a consolidat și dezvoltat activitatea societăţii atât pe segmentul vegetal, ajungând la o exploatație agricolă de aproximativ 3.200 hectare, cât și pe segmentul zootehnic, respectiv creșterea și exploatarea ovinelor și caprinelor, completată cu creșterea taurinelor.
„PORUMBUL DE AUR”
În timp, Constantin Scarlat a reușit să împlinească un alt vis al familiei, respectiv acela de a pregăti noua generație de specialiști iar astăzi se poate mândri cu faptul că îi este alături fiul său, Marius Scarlat, licențiat în același domeniu.
Nivelul performant de activitate la care a ajuns Marius Scarlat a fost confirmat inclusiv prin obținerea, în februarie 2022, a trofeului național „Porumbul de Aur”, la categoria neirigat, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Marius Scarlat a înscris în concurs o suprafață de 10 hectare cu porumb DKC4943 – FAO 350-390, obținând o producție de 14,47 tone/ha în sistem neirigat.
Marius Scarlat, câştigătorul trofeului „Porumbul de Aur”
COOPERARE ŞI IMPLICARE
Afacerea de familie a celor două generații de fermieri se desfășoară pe principii moderne de business agrozootehnic, cei doi specialiști fiind permanent interesați să cunoască și să aplice cele mai noi tehnologii din agricultură și zootehnie.
Au înțeles atât faptul că dacă nu cooperezi cu ceilalți colegi nu îți poți reprezenta interesele în mod optim, dar şi că mereu mai ai câte ceva de învățat, oricât de bine pregătit ai fi. Au devenit membri ai unor asociații profesionale și patronale regionale și naționale, ajungând inclusiv în staff-ul unor organizații precum Clubul Fermierilor Români, Asociația ”Grânarii. Dă-te pe brazdă”, APPR.
Pe parcursul anilor, în cadrul Agralmixt deciziile au fost luate în urma analizelor lucide asupra realităților din domeniu și cu o maximă flexibilitate în ceea ce privește adaptarea la transformările din sectorul agrozootehnic românesc.
TRECEREA SPRE VACA DE CARNE
În ultimii ani însă, pentru asigurarea continuității și a profitului, pașii de urmat de către cele două generații de fermieri ieșeni au devenit tot mai duri și au stârnit tristeți tot mai apăsătoare, îndeosebi în privința transformărilor din zootehnie.
De exemplu, din cauza lipsei de profitabilitate din domeniul creșterii și exploatării ovinelor și caprinelor, efectivele au fost reduse drastic, aproape sub orice închipuire mai ales a seniorului fermei, experimentatul inginer Constantin Scarlat.
”În zootehnie, pe lângă tradiționalele ovine și caprine, de mai bine de 5 ani ne-am gândit și de 2 ani am început să creștem și vaci pentru carne, rasa Angus. La început, am adus câteva exemplare din Germania și am ajuns la aproximativ 100 de capete”.
Nu poți mări efectivele, dacă nu ești sigur că ai forța de muncă necesară și, în momentul de față, această condiție este deosebit de greu de îndeplinit, cel puțin în zona noastră!
CONSTANTIN SCARLAT
Fermier din Andrieșeni, jud. Iași
CÂTE OI AU MAI RĂMAS ÎN FERMĂ
Tatăl şi fiul au decis să achiziționeze vaci, deoarece creșterea oilor începuse să devină tot mai neprofitabilă. Dificultățile au dus la reducerea continuă a dimensiunii fermei de ovine-caprine.
„Dacă înainte de 1990 aveam aproximativ 5 mii de oi, în anii 2000 ajunsesem la aproximativ 2 mii de capete, iar apoi la 75% din efectiv. A urmat o altă reducere iar astăzi mai avem aproximativ 500 de capete în ferma de ovine. Pur și simplu, mă doare sufletul, din această cauză”, spunea Constantin Scarlat.
Una dintre cele mai importante cauze care au determinat această situaţie este lipsei forței de muncă.
”Din păcate, există lipsă de personal, în general, în agricultură. Nu mai există nici școli de profil care să pregătească în mod corespunzător, de exemplu, mecanizatori sau tehnicieni, inclusiv în zootehnie. Un alt aspect important și cu implicații majore, pe tema forței de muncă în agricultură, este cel legat de migrația internațională”.
RASA DE CARNE, MAI RENTABILĂ
Fermierii ieşeni spun că situația este delicată și, fără măsuri statale de susținere, va fi tot mai dificil să se asigure produse alimentare autohtone, în cantități suficiente.
„Inclusiv în ferma noastră s-a redus mult și producția de lapte, atât la taurine, cât și la ovine. Noi, inclusiv la ovine, am trecut pe o rasă de carne, respectiv Ile-de-France, din aceleași motive de lipsă de personal: nu avea cine să mulgă oile. În plus, pe fondul creșterilor de prețuri la toate materialele și materiile prime, la energie și gaze naturale, era necesar un pas către o valorificare mai convenabilă. Ori, astăzi, cel mai bine se valorifică rasele pentru carne, îndeosebi vânzarea mieilor la 3 luni aducând câștiguri mulțumitoare, spre deosebire de lapte sau lână”, spune fermierul.
3.200 HECTARE, ÎN 2 JUDEŢE
În prezent, SC Agralmixt Andrieșeni, județul Iași exploatează terenuri pe raza a 5 comune, din două județe, respectiv Andrieșeni, Vlădeni și Șipote – județul Iași, Răuseni și Călărași – județul Botoșani, în cadrul unității producându-se, prelucrându-se și comercializându-se semințe de cereale, oleaginoase, plante furajere și materialul săditor, silozurile și magaziile proprii având o capacitate totală de stocare de peste 10 mii de tone și dispunând inclusiv de facilități de condiționare.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
