Pentru a prospera în climat rece, un animal trebuie să se aclimatizeze. O capră adaptată poate sta afară în timp ce ninge și nu este prea frig.

CAPRELE NU TOLEREAZĂ GERUL EXTREM!

Un strat de zăpadă care se acumulează pe spatele unei capre este semn bun! Căldura este “prinsă” sub firele de păr fără a topi zăpada. De asemenea, caprele ridică părul, prin contracția foliculului pilos (rădăcina firului de păr) pentru a capta aerul și a rămâne cald.
La noi în țară sunt crescute capre rustice (rasa Carpatină), a căror robă este formată din puf și păr lung, care au rezistență mult mai mare la frigul iernii, dar nici pe acestea nu le putem ține prea mult la temperaturi foarte scăzute.
Alte capre, mai ales cele specializate pentru lapte trebuie să beneficieze, în perioada de iarnă, de un adăpost călduros, pentru că “îmbrăcămintea” lor nu le ajută prea mult. Corpul este acoperit cu păr scurt și rar care le protejează parțial de frig.
În cazul în care caprele sunt adăpostite astfel încât să poată scăpa de vânt și să rămână uscate, primesc o rație la nivel de necesar și beneficiază de îngrijire medicală, vor tolera bine temperaturile scăzute, dar nu gerul extrem!

FURAJAREA PE TIMPUL IERNII

Asigurarea caloriilor prin amestecul de concentrate în condițiile în care trebuie să încurajăm și consumul de fibroase, nu este o sarcină ușoară. Fibroasele (fânul) digerate la nivelul rumenului sunt generatoare de căldură dar, dacă au de unde alege, caprele preferă concentratele, ceea ce poate duce la boli metabolice.
În acest caz nu trebuie să facem o mare inginerie pentru a remedia problema. Schimbăm ordinea de distribuire a furajului și ajustăm cantitatea administrată. Prima dată le distribuim fânul și apoi concentratele într-o cantitate care să completeze rația la nivelul cerințelor stării fiziologice în care capra se află în momentul respectiv: prima parte a gestației, a doua parte a gestației, lactație, repaus mamar, sezon de montă. La caprele specializate care sunt asezonate, adică se montează în orice anotimp, stările fiziologice amintite pot fi întâlnite și iarna.

CUM PREGĂTIM ADĂPOSTUL?

Protejarea caprelor împotriva frigului se poate face și prin asigurarea unei altfel de “îmbrăcăminte” și aici mă refer la un strat gros de paie așternut în adăpost care trebuie împrospătat ori de câte ori este nevoie pentru a-l ține uscat.
Acoperișul adăpostului trebuie să fie bine izolat pentru a nu forma condens. Gurile de ventilație situate pe coama adăpostului vor fi astfel dimensionate încât să nu permită crearea curenților de aer reci dar, în același timp, să asigure evacuarea aerului viciat și a excesului de umiditate formată din evaporarea apei din respirație, așternut și adăpători. Umiditatea compactează suprafața izolatoare a părului de capră, făcându-le vulnerabile la frig.
Gurile de admisie și evacuare se calculează avându-se în vedere că pentru fiecare animal este necesară o suprafaţă de admisie de 0,04 mp şi o suprafaţă de evacuare de 0,02 mp.

GRIJĂ LA BOLILE RESPIRATORII!

Multe boli ale caprelor se manifestă prin scurgeri nazale, de exemplu: stres, praf, alergii, virusuri, paraziți și expunere la curent și umezeală. Un nas care curge poate indica o afecțiune a căilor respiratorii superioare care poate evolua chiar într-o pneumonie. La fel ca la oameni, caprele pot contracta o răceală fără ca viața să le fie pusă în pericol. Simptomele tipice includ mucus clar până la tulbure și ochi lăcrimați, fără febră.
Cu toate acestea, deoarece caprele sunt sensibile la boli respiratorii, cel mai bine este să le urmăriți îndeaproape. În sezonul rece, scurgerile nazale sunt cauzate de scăderea rezistenței organismului. Iezii sunt cei mai vulnerabili pentru că au un sistem imunitar insuficient dezvoltat.

CE FACEM ÎN CAZ DE PNEUMONIE?

Pneumonia se manifestă prin tuse, strănut, respirație grea, temperatură crescută a corpului, pierderea poftei de mâncare și, uneori, spumare a gurii și a nasului. Dacă aceste semne apar la mai multe capre din efectiv, atunci este o problemă de întreținere care trebuie remediată urgent.
Apelați la medicul veterinar pentru a aplica tratament adecvat caprelor bolnave! Până la sosirea acestuia, cel mai bine este să izolați capra bolnavă și să-i asigurați un mediu cât mai cald posibil.

Monitorizați frecvent temperatura caprei, la nivel rectal, care normal este de 38-39 grade C iar în caz de pneumonie ajunge la 40-41 grade. Temperatura sub 38 grade C indică șoc iar cea peste 40 grade indică febră/infecție. La temperatura normală se poate adăuga un grad în cazul în care capra a alergat sau mediul în care stă este cald.
Încercați să mențineți o capră bolnavă hidratată, oferindu-i o soluție de electroliți. În cazurile mai grave, medicul veterinar poate aplica o perfuzie pentru hidratare.

RECOMANDĂRI PENTRU AMESTECUL DE CONCENTRATE

Dacă aveți mai multe capre și achiziționați cantități mari de ingrediente astfel încât să obțineți un discount, aveți varianta de a produce amestecul de concentrate în fermă.
Click AICI şi află ce conține el?

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR
Temperaturile extreme au ca efect scăderea producției de lapte și întârzieri în creștere la tineret iar în final vor duce la îmbolnăvirea caprelor. Resursele corporale de energie sunt orientate preponderent spre termoreglare în detrimentul producerii de lapte la adulte și susținerii sporului mediu zilnic la tineretul caprin.
Cum putem contracara aceste efecte negative? Aflaţi din ediţia viitoare a revistei!

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
LUDOVIC CZISZTER
UȘV Timișoara