În munca unui jurnalist, cea mai importantă etapă este aceea a documentării subiectelor ce urmează a fi redactate ori, la fel ca agricultura, treaba asta îți intră în sânge și, indiferent unde mergi și cu ce scop, ochiul e format și setat să observe tot ceea ce are legătură cu domeniul tău de activitate.
M-am întors recent din Grecia, din insula Thassos mai exact, unde mi-am petrecut concediul. Deși pur și simplu nu sunt adepta vacanțelor în străinătate, m-am bucurat de această experiență, mai ales că ”ochiul setat” nu a putut sta locului. Am vrut să văd cum trăiesc grecii insulari, m-am plimbat prin livezi de măslini și am văzut mici ferme de capre, dar am vizitat și singura fabrică de ulei de măsline din Grecia care încă mai funcționează cu o moară de apă, ca pe vremuri! Așa am aflat că în Thassos se cultivă măslinele de calitate superioară „throuba”, bogate în calităţi nutritive şi din care se produce un ulei de măsline extravirgin, cu aciditate foarte scăzută. Sunt singurele măsline pe care poți să le mănânci direct din pom!
De ce am ales să scriu câteva rânduri despre agricultura elenă? Pentru că mă impresionează fiecare deplasare care-mi oferă prilejul să văd cum reușesc unii să facă agricultură, vorba aia, și din ”piatră seacă”! Sau înconjurați de apă sărată, cum am văzut în fermele din Laguna Venețiană. Însă, din multele motive pe care le cunoaștem prea bine, mă întristează să văd cum potențialul agricol al României este pur și simplu risipit. Ori cum fermierilor noștri li se pun bețe-n roate și li se îngreunează accesul la piața comunitară, într-o concurență acerbă cu alți europeni, și asta tot din cauza… alor noștri!
Probleme sunt peste tot, în toate țările pe care le-am vizitat. Dar, în cele din urmă, câștigă cel care valorifică superior ceea ce are mai bun. În cazul Greciei, turismul. În destinația preferată de vacanță a românilor, agricultura și ramurile conexe, cum ar fi gastronomia locală, bazată preponderent pe propriile produse, generează peste 4,3% din PIB-ul național, la care contribuie peste 615 mii de fermieri.
Agricultura Greciei se bazează pe fermele mici, de familie, destul de dispersate, dar care reușesc să gestioneze profitabil resursele agricole disponibile. Principalele culturi, în afară de pomii fructiferi și plantațiile de măslini (peste 16% din suprafața agricolă) sunt: grâul, bumbacul, tutunul, tomatele și cartofii, căpșunul și vița de vie. Să nu uităm de zootehnie, în special fermele de ovine și caprine, dar și produsele unice cum este renumita brânză feta, un adevărat brand național elen.
Odată cu dezvoltarea agroturismului, fermele din Grecia au început să se modernizeze și să se organizeze activități turistice speciale. Majoritatea fermierilor caută voluntari pentru lucrările agricole, în special în perioadele de recoltare, plantare și curățare de buruieni. În schimb, oferă voluntarilor, de regulă turiști, cazare, mâncare și prezentări ad-hoc de produsele și rețete ale gastronomiei elene.
Cu alte cuvinte, dacă se vrea și se poate, este loc pentru toată lumea!
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
