Asigurarea condiţiilor de bunăstare la ovine şi caprine prin eliminarea factorilor care provoacă stresul animalelor este un obiectiv foarte important promovat la nivelul Uniunii Europene (UE).
Din septembrie anul trecut, Comisia Europeană a finanţat un proiect de cercetare în valoare de aproape 6 milioane de euro, condus de cercetatorii de la Scotland’s Rural College (SRUC), la care Universitatea de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (BUAS) este partener alături de alte 7 ţări ale UE. Proiectul are acronimul Tech Care.

Consumatorii pun presiune pe fermieri

Se pune mare accent pe acest aspect pentru că modul în care fermierii cresc animalele este una dintre preocupările majore ale consumatorilor. Produsele obţinute, în special cele de capră, sunt tot mai cerute pe piaţă, în supermarketuri, dar şi în restaurante. Pandemia cu Sars-CoV2 a limitat consumul, dar datorită măsurilor specifice luate în fiecare ţară membră UE, trebuie să avem speranţa că viaţa noastră va reveni la normal în curând.

Ce nevoi au animalele?

Ținând cont de cererea tot mai mare de produse provenite de la ovine şi caprine, producătorii ar putea fi nevoiţi să răspundă la tot mai multe întrebări cu privire la bunăstare. Pentru a asigura acest deziderat, este important să înţeleagă nevoile de bază ale animalelor, astfel încât acestea să poată prospera în mediul pe care îl asigură crescătorul în fermă. Ca exemplu putem oferi creşterea păsărilor, unde găinile pentru ouă sunt crescute fie la sol, fie în baterii alternative agreate în UE, iar puii de carne doar la sol, fiind eliminate total bateriile care produc stres păsărilor. De altfel, şi pe cofrag se specifică faptul că ouăle provin de la găini crescute la sol.

Condiţii pentru bunăstare

Bunăstarea la ovine şi caprine vizează în principal activităţi legate de asigurarea:
– furajelor şi a apei la nivel de necesar;
– a unui spaţiu suficient;
– a condiţiilor legate de mediu, ca ventilaţie şi igienă;
– a protecţiei împotriva căldurii şi frigului;
– un spaţiu de mişcare suficient;
– asistenţă sanitar-veterinară.

La acestea se mai pot adăuga acţiuni periodice care se efectuează într-o fermă şi care presupun contenţia, cum sunt: ajustarea copitelor, marcarea, castrarea, ecornarea sau tratamente împotriva unor boli. Toate trebuie făcute la timp şi prin metode care să nu provoace dureri mari animalelor. Indivizii foarte agresivi sau cu un comportament limfatic trebuie separaţi de restul turmei pentru a nu agresa sau a fi agresaţi.

 2 categorii mai vulnerabile

• Rasele de lapte. O categorie aparte care necesită o atenţie deosebită o reprezintă caprele şi oile din rasele specializate pentru lapte, datorită nevoilor lor ridicate de producţie. Este necesar să se ţină cont de vulnerabilitatea ugerului la leziuni şi/sau la expunerea la boli. Cerinţele nutriţionale ridicate pentru alăptare ar trebui să fie asigurate la nivel de necesar. Evitaţi mulsul excesiv pentru a menţine sănătatea ugerului. Confortul caprelor/oilor ar trebui să fie primul aspect luat în considerare la proiectarea unei săli de muls.
• Produşii nou-născuţi. O altă categorie vulnerabilă la care trebuie să fim foarte atenţi este cea a iezilor şi mieilor în prima săptămână de viaţă, până se consolidează relaţia cu capra/oaia mamă. În această perioadă, care are loc în sezonul rece, se înregistrează cele mai mari pierderi, atât la tineret, cât şi la animalele adulte.

Poliţia animalelor în acţiune

La noi în ţară, baza legală şi teoretică privind bunăstarea şi protecţia animalelor o reprezintă Legea nr. 205/2004, precum şi Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 cu privire la Norma sanitară veterinară de protecţie a animalelor de fermă. Prin OUG nr. 175 din 14 octombrie 2020 s-au pus bazele înfiinţării poliţiei animalelor care va funcţiona cu 488 de angajaţi plus 88 de medici veterinari şi va avea ca obiect de activitate soluţionarea abuzurilor asupra animalelor cu sau fără stăpân.
Necunoaşterea normelor nu poate fi o scuză prin care să exercităm abuzuri, de orice natură, asupra oilor şi caprelor.

Există motive de îngrijorare?

Pe de altă parte, crescătorii nu trebuie să se sperie, pentru că nu se schimbă nimic, doar că se va cere dovada că produsele comercializate, din ferma proprie, nu provin de la animale care suferă. Cred că un fermier care îşi preţuieşte animalele nu îşi doreşte ca acestea să sufere, în primul rând pentru că este atins scopul activităţii, adică scade producţia şi, în consecinţă, veniturile sunt mai mici. Știm că fermierii noştri au rezistat în ultimii ani, în condiţiile în care veniturile fermei au fost grav afectate, doar datorită dragostei şi respectului faţă de animalele pe care le păstoresc.
Lumea se schimbă iar noi trebuie să fim deschişi să învăţăm, pentru a nu rămâne în urmă.

Crescătorii de ovine şi caprine interesaţi de proiectul Tech Care vor putea consulta rezultatele cercetărilor accesând site-ul https://techcare-project.eu/.

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
LUDOVIC CZISZTER
USAMVB Timişoara