Creşterea intensivă a raselor specializate ne oferă posibilitatea de a organiza două monte pe an şi să extindem perioada de lactaţie în fermă la 8-10 luni. Iată ce trebuie să faci pentru a putea livra lapte tot timpul anului!

Recent am participat la întrunirea anuală a partenerilor din proiectul Orizont 2020 (TechCare) în localitatea Toro, din Spania, ocazie cu care am vizitat două ferme specializate pentru producţia de lapte care cresc oi din rasa Asaff. Ovinele erau crescute pe adăpost, intensiv, cu monitorizarea parametrilor de microclimat, hrănire în funcţie de producţia de lapte (lotizate) şi muls mecanic cu stocarea laptelui în tancuri de răcire. Totul arăta ca în reviste.

ROMÂNIA ESTE CU UN DECENIU ÎN URMA LIDERULUI EUROPEAN

Doresc să menţionez că Spania este pe locul I la producţia de lapte de oaie în Uniunea Europeană. Organizatorul vizitei, Prof. dr. Gerardo Caja de la Universitatea Autonomă din Barcelona, care a a vizitat România în trecut, ne-a spus atunci că în urmă cu 8-10 ani, Spania era la nivelul României şi că ţara noastră va recupera acest decalaj. Nu ştiu sigur cât timp a trecut de la vizita dumnealui, dar ştiu că şi în România există din ce în ce mai multe ferme, de ovine şi caprine, care deţin rase specializate şi care aplică tehnologii intensive.

CREŞTEREA INTENSIVĂ A RASELOR STRĂINE IA AVÂNT ŞI LA NOI

Unii crescători cu tradiţie în creşterea rasei Ţurcană sau Ţigaie au vândut oile sau au achiziţionat rase specializate. Cu fondurile europene au modernizat adăposturile dotându-le cu echipamente moderne pentru a creşte productivitatea muncii şi a maximiza producţia de lapte.

De ce această orientare în România? Pentru că terenurile agricole au preţ ridicat, iar păşunile, în special în zona de câmpie, sunt foarte disputate de crescătorii de rumegătoare. Productivitatea acestor păşuni este mică deoarece ocupă terenuri unde fertilitatea pământului este redusă (sărături), iar vara, din cauza secetei, masa verde nu se regenerează.

ATUURILE RASELOR SPECIALIZATE

La noi în ţară creşterea ovinelor şi caprinelor se bazează pe sistemul extensiv, cu monta femelelor în toamnă şi cu fătări de primăvară. Odată cu achiziţia de rase specializate şi aplicarea creşterii intensive, obţinem mai multe avantaje:

1. Putem să introducem la montă caprele şi oile în primul an de viaţă;
2. Ne permite să organizăm două perioade de montă pe an (toamna şi primăvara);
3. Creştem perioada de lactaţie la 8-10 luni (ovine-caprine).

În acest fel reducem intervalul între generaţii, maximizăm progresul genetic şi ne asigurăm că vom putea livra lapte tot timpul anului.

METODE DE INDUCERE ŞI SINCRONIZARE A CĂLDURILOR

Pentru atingerea acestor obiective foarte mulţi crescători sunt interesaţi de aplicarea biotehnologiilor de inducere şi sincronizare a căldurilor în sezonul de toamnă, dar în special în cel de primăvară.

Caprinele şi ovinele intră mai uşor în călduri când raportul lumină întuneric este de 1:1, dar nu trebuie să neglijăm nici factorul temperatură, care dacă este prea ridicat sau prea scăzut influenţează negativ intrarea în călduri. Din cauza încălzirii globale, este destul de greu de prevăzut momentul propice în care pot începe montele. Prin utilizarea biotehnologiilor de reproducere putem minimiza influenţa acestor factori.

Sincronizarea ciclului estral poate fi efectuată în mai multe moduri, în funcţie de perioada anului, astfel încât fluctuaţia producţiei de lapte să fie cât mai mică.

• Introducerea unui mascul încercător are ca efect grăbirea apariţiei căldurilor cu câteva săptămâni. Pentru ca efectul să fie mai puternic, femelele nu trebuie să fie în contact olfactiv (miros) sau vizual cu masculul cel puţin trei saptămâni înainte de introducerea acestuia în turmă. Chiar dacă efectul mascul (ţap sau berbec) nu determină toate femelele să intre în călduri, el poate fi folosit ca metodă ajutătoare pentru inducerea şi sincronizarea căldurilor alături de o metodă hormonală. Să nu scăpăm din vedere că această variantă este cea mai ieftină şi nu ne costă decât întreţinerea masculului încercător. Ca raport, se recomandă un mascul încercător la 100 de femele toamna şi la 75 de femele primăvara.
• Folosirea implantelor cu melatonină este o metodă mai puţin laborioasă şi costisitoare comparativ cu pesariile. Melatonina este secretată de glanda pineală în timpul perioadelor de descreştere a duratei zilei lumină şi are efect pozitiv asupra inducerii căldurilor. Reducerea expunerii la lumina artificială (iluminat în adăpost) poate determina creşterea secreţiei de melatonină endogenă al cărei efect este potenţat de melatonina exogenă (eliberată de implantul subcutanat).
• Folosirea prostaglandinei F2alfa se recomandă pentru luteoliza corpilor galbeni persistenţi. Femelele (capre sau oi) vor intra în călduri la 2-5 zile după administrare. Această metodă nu este eficientă în timpul anestrului (repaus sexual) din cauza absenţei ovulaţiei.
• Administrarea combinată a prostaglandinei F2alfa şi a unui stimulator pentru GnRH. Protocolul de administrare diferă în funcţie de firma producătoare.
• Tratamentul cu progesteron poate fi folosit atât în timpul sezoanelor de reproducţie (toamna şi primăvara), cât şi în afara lui. Administrarea se poate face injectabil, cu pesarii (bureţi impregnaţi cu acetat de fluorgesteron, metil acetoxiprogesteron), implanturi cu norgestomet sau oral cu acetat de melengestrol. La noi în ţară cea mai folosită metodă este cea cu pesarii aplicate intravaginal. După tratamentul cu progesteron, intervenţia cu un stimulator de GnRH, a hormonului foliculostimulant (FSH) sau a gonadatropinei serice de iapă gestantă (PMSG) va determina intrarea caprelor sau oilor în călduri. Atât FSH, cât şi PMSG au efect superovulator, adică susţin maturarea şi eliberarea mai multor ovule.

România face parte din proiectul Orizont 2020 cu acronimul TechCare (https://techcare-project.eu/romanian/), alături de 19 parteneri din 9 ţări, fiind reprezentată de Universitatea de Ştiinţele Vieţii Regele Mihai I din Timişoara.

BENEFICII DE NECONTESTAT

Sincronizarea montelor ne va permite să reducem ca durată perioada de fătări, să avem iezi sau miei mai uniformi pe care să-i înţărcăm până la vârsta de o lună, iar producţia de lapte să o valorificăm în perioade ale anului când există deficit pe piaţă.

Prin monta unei jumătăţi din efectiv toamna şi a celeilalte jumătăţi primăvara, vom avea iezi sau miei de lapte atât de Sărbătorile de Paşti, cât şi de Crăciun, dar cel mai important este faptul că vom putea livra o cantitate constantă de lapte sau produse lactate pe piaţă şi ne vom menţine clienţii.

un articol de

LUDOVIC CZISZTER

SORIN-OCTAVIAN VOIA

UŞV Timişoara

ACO Păstorul Crişana Arad