Absolvent al Facultăţii de Piscicultură din Galaţi, Dan Negrilă produce peşte în localitatea vasluiană Negreşti de peste două decenii.

A CRESCUT PE BALTĂ

Dan Negrilă e originar din Suharău, judeţul Botoşani, care, din punct de vedere al suprafeţei cu luciu de apă, se află pe locul al doilea la nivel naţional, după Tulcea. „Am făcut cunoştinţă cu piscicultura la 3-4 ani. Toată ziua eram pe baltă, fascinându-mă enorm peştele şi viaţa subacvatică. De aceea, am şi mers la un liceu de profil, apoi am urmat studiile universitare piscicole. În prima zi după absolvire, am poposit la SC Ciprinus SA Negreşti; am dezvoltat propria fermă piscicolă cu maxim o sută de hectare luciu de apă, dacă Bunul Dumnezeu dă ploaie. Tot aici mi-am întemeiat şi o familie: alături de soţia Alina, am trei feciori pe care încerc să îi învăţ cât mai multe despre piscicultură şi acvacultură”, mărturisea Dan Negrilă.

O FERMĂ COMPLEXĂ

Ferma Piscicolă Negreşti este completă, produce atât puiet de o vară şi de două veri, cât şi peşte pentru consum. „Ca structură de specii, vorbim în primul rând despre crap. Din complexul asiatic, avem sânger, novac, cosaş. Ca specii suplimentare, aşa-numiţii sanitari ai bălţii, am adus somn şi şalău. Am încercat să aclimatizăm specii precum peştele spatulă (Polyodon spathula), denumit popular lopătar. În România a fost introdus în 1992, când Staţiunea Nucet a importat primul lot de icre embrionate din SUA. După câţiva ani de observaţii proprii, am ajuns la concluzia că specia Silurus glanis, adică somnul nostru european, românesc, are o carne asemănătoare, dacă nu chiar mai bună decât cea a lopătarului, şi se obţine cu mai puţine emoţii. Lopătarul este mult mai pretenţios la creştere, fiind un peşte reofil, ce preferă apele curgătoare”, explica piscicultorul.

TREI PROBLEME STRINGENTE

În anul de producţie piscicolă 2020, ferma s-a confruntat cu trei dificultăţi majore:

1. Condiţiile agro-meteorologice din zonă sunt extreme, aici fiind amplasată şi cea mai mare subunitate a ISTIS. Seceta a redus mult suprafaţa cu luciu de apă, care nu s-a refăcut nici după ploile prelungite din iunie.
2. Cormoranii s-au obişnuit cu oamenii, simt motoarele bărcilor şi îşi coordonează foarte bine atacurile asupra peştilor din baltă.
3. Scăderea drastică a preţului peştelui la poarta fermei. „Pur şi simplu, peştele a ajuns să fie mai ieftin decât fasolea. Concret, dacă fasolea costă între 8 şi 13 lei/kg, peştele ajunge şi la 3-6 lei/kg. Mai mult, consumatorii care vor să servească la o terasă crap de Dunăre, să fie atenţi că pot plăti şi 25 lei/kg şi servesc peşte adus din Negreşti-Vaslui, Podu-Iloaie, Larga Jijia sau Țigănaşi – Iaşi”, sublinia Dan Negrilă. Piscicultorul spera că dacă a scăzut preţul peştelui la fermă, poate va avea acces la mai mulţi consumatori. Însă, pentru că preţurile de la raft nu sunt corelate cu cele de la poarta fermei, se pare că nici din consum nu se poate realiza echilibrul financiar.

FACTORI PENTRU SUCCES

Anii de experienţă au arătat că succesul fermei este determinat de trei aspecte importante:

1. Asigurarea condiţiilor optime de viaţă pentru peşti este esenţială, majoritatea investiţiilor fiind dirijate către acest segment. „Furajele le obţinem pe plan local, în parteneriat cu fermierul vecin, inginerul Costică Cioată; reducem costurile cu transportul şi suntem siguri de calitatea înaltă a hranei pentru peşti”, spunea piscicultorul.
2. Pentru a asigura calitatea apei, în anul 2020 s-au realizat investiţii majore pentru decolmatare. Din cauza preţurilor mici la peştele de consum şi a reducerii volumelor de vânzări la puiet, resursele pentru alte investiţii s-au redus simţitor.
3. Acţiunile Primăriilor, îndeosebi cele din amonte, cu lucrări de igienizare a zonelor care pot polua apa, sunt atent urmărite.

FURNIZOR ÎN TOATĂ ŢARA

Ferma piscicolă Negreşti face parte din cadrul SC Prodacvas Vaslui şi este dotată cu staţie de incubaţie artificială, bazine de creştere a puietului de vara întâi şi de vara a doua, precum şi bazine de creştere a peştelui de consum.
Unitatea este furnizor de peşte proaspăt şi de puiet în toată ţara. Dan Negrilă a decis să asigure beneficiarilor de puiet consultanţă de specialitate, în mod gratuit. Specialistul spune că livrarea puietului trebuie să se facă fără riscul de a fi amestecat cu specii nedorite, neproductive şi fără importanţă economică, acesta fiind un prim pas către reuşita viitoarei activităţi de producţie piscicolă.

Din păcate, chiar dacă producem hrană, peştele fiind unul dintre cele mai sănătoase alimente, nimeni nu vorbeşte despre susţinere financiară în piscicultură, aşa cum e în agricultură. Rămâne să căutăm tot singuri soluţiile de a supravieţui economic
DAN NEGRILĂ
Piscicultor din judeţul Vrancea

PEŞTELE, LA PREŢ MIC
În magazine, la nicio specie preţul peştelui nu scade sub 10 lei/kg, dar la fermă carasul costă între 3-8 lei/kg, în funcţie de vârstă. Sângerul e 6 lei/kg la poarta fermei, iar la magazin – 10 lei/kg. La crap, preţul la poarta fermei este de 12 lei/kg, iar la magazin ajunge la 18 lei/kg.

CEL MAI MARE IAZ A SECAT
Seceta a dat mari batăi de cap proprietarilor de la Ferma Piscicolă Negreşti. După precipitaţiile abundente, abia a revenit la o suprafaţă de 60 ha luciu de apă, cel mai mare iaz din fermă, de circa 30 ha, fiind secat. Mai mult, s-a ajuns la o activitate în policultură mixtă, adică în acelaşi iaz sau heleşteu au fost crescute mai multe specii de peşti şi peşti cu vârste diferite.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi