GALAȚI
Lucrări întârziate din pricina excesului de apă
Agronomul Dumitru Bujoreanu era oarecum mulțumit de evoluția culturilor sale. În ciuda unui an cu destule dificultăți, plantațiile înființate în toamnă se află într-un stadiu de dezvoltare corespunzător perioadei. ”Zona noastră s-a caracterizat printr-un exces de umiditate. În două rânduri a plouat, o dată 84 l/mp și apoi 118 l/mp. Mai mult decât atât, ferma fiind aproape de confluența Dunării cu Prutul, pânza freatică se află la suprafață; de aceea mai avem băltiri pe unele sole, ce însumează vreo 20 ha. Tragem apa din câmp cu două motopompe; cred că în două-trei zile reușim să asanăm «luciul de apă»”, ne-a declarat fermierul.
Ferma se întinde pe 350 ha, din care 110 au fost însămânțate cu grâu și orz. După spusele cultivatorului, ploaia a fost bună, dar multă și n-a fost distribuită uniform. Din cauza ei, au întârziat și ogoarele de toamnă. La începutul lunii decembrie mai erau vreo 80 ha de brăzdat. Cu cele două tractoare de putere medie lucrarea va fi terminată până la Sf. Nicolae. „Nu zic că a fost un an prost, dar nici bun. Am avut 55 ha calamitate în proporție de 70% din pricina secetei și arșiței. Avem și cheltuieli specifice pe hectar mai mari cu 25% decât într-un sezon de producție normal. Numai în primăvară, când am înregistrat umiditate în exces, am plătit la ANIF o factură pentru desecare de peste 60.000 lei. Apoi, când s-a instalat seceta, a trebuit să irigăm zi și noapte, iar cheltuielile cu apa au depășit 70.000 lei”, a susținut Dumitru Bujoreanu.
O fermă pe profit
Recoltele i-au fost bune. La păioase, media s-a situat în jurul a 4,7 t/ha. A obținut și un preț bun, de 0,73 lei/kg la grâu, deoarece bobul auriu a avut indici calitativi și de panificație. Cultivatorul este de câțiva ani și producător de sămânță de grâu și de orz. În ferma lui folosește genetică austriacă, spune că aceasta se pretează mai bine la condițiile de climă și de sol. „De când am exploatația agricolă am ieșit numai pe profit, pe care îl reintroduc în activitatea de producție. În primăvară am accesat un program cu finanțare europeană în valoare de 350 mii euro și m-am dotat cu: două tractoare de 180 și 185 CP, plug reversibil, grapă, semănătoare performantă pentru prășitoare și mașină de administrat îngrășăminte”, a susținut fermierul gălățean.
Acesta așteaptă sesiunea de depuneri din primăvară pentru a accesa bani comunitari pentru un proiect pe agroturism. „Vreau să fac o amenajare piscicolă, am două bazine de câte jumătate de hectar fiecare pe care să le umplu cu apă și cu puiet de pește. Am cumpărat o clădire pe care o voi reamenaja ca pensiune. Intenționez ca prin acest proiect să cumpăr și o combină”, ne-a prezentat Dumitru Bujoreanu câteva dintre preocupările viitoare.
Terenuri lucrate agonomic
Tot în județul Galați, dar pe terasa Nicoreștilor, fermierul Liviu Papuc nu-și face nici el griji pentru culturile însămânțate în toamnă. „Am în jur de 80 ha de rapiță și vreo 55 ha cu grâu. În urma ploilor de aproape 200 de litri pe mp s-a refăcut deficitul de umiditate din sol. Am prelucrat bine terenul pentru a asigura un pat germinativ excelent, am însămânțat în epoca optimă și am administrat o cantitate suficientă de nutrienți. De aceea, plantele s-au dezvoltat bine, au răsărit uniform, promițând o recoltă bună!”, ne-a declarat agronomul gălățean.
Grâul și porumbul așteaptă un preț bun
Tânărul fermier așteaptă să se instaleze o iarnă cu zăpadă, fără… gerurile Bobotezei, care să nu pună în pericol și să nu zădărnicească munca din campania de toamnă. „Mă închid mulțumitor, încă nu am tras linie, deoarece mai am producția de grâu și de porumb în magazie. O voi comercializa doar atunci când prețul va urca la 0,80 lei/kg. Și anul trecut am stocat recolta și am câștigat la preț. Am nevoie de bani pentru înființarea culturilor de primăvară și până acum (3 decembrie 2015 – n.red.) APIA nu a plătit avansul SAPS”, a susținut Liviu Papuc.
ARAD
Producții mici într-un an agricol atipic
Culturile de toamnă înființate în ferma administrată de arădeanul Florin Deznan au avut toate condițiile pentru a fi însămânțate în perioada optimă. „Anul acesta s-au făcut lucrările câmpului în parametri tehnologici optimi. Am însămânțat la timp 600 ha de grâu și 80 ha de orz. Practic, am pus în cultură cam toată genetica de grâu aflată pe piață: de la soiurile de cereale păioase franțuzești, sârbești, austriece și până la cele românești”, ne-a declarat cultivatorul.
Fermierul ne spune că folosește o tehnologie intensivă de cultură. Bunăoară, hectarul de grâu îl costă 2800 de lei, până la recoltare. În anii optimi, realizează producții de circa 7 tone/ha. În vară a fost o excepție, doar 4000 kg/ha, deoarece în toamna trecută, din cauza ploilor, lucrările nu s-au făcut în condiții optime. „Noi suntem și traderi pentru fermierii din zonă, le asigurăm inputurile și preluăm producția în contul datoriilor pe care le au la noi. Anual, facem volume foarte mari de cereale și le comercializăm către utilizatorii finali, fie că exportăm, fie că livrăm la intern”, a precizat Florin Deznan.
Întreprinzătorul agricol susține că în fiecare an investește în utilaje agricole, în mărirea capacității tehnice, dar are în intenție să depună și proiecte pentru a extinde capacitatea de însilozare. „Dispunem de spații de depozitare însumând 11 mii de tone, dar vrem să depunem un proiect pentru a realiza încă 12 mii de tone capacitate de stocare, cu încărcare la calea ferată. Anul viitor vom demara toate procedurile, dar cred că va fi gata de implementare în 2017”, a precizat fermierul.
BUZĂU
Campania de primăvară începe din… iarnă!
Veteranul agriculturii buzoiene, agronomul Valeriu Călin, a înființat în această toamnă o sută hectare de rapiță și tot atâtea cu grâu. „Cultura de rapiță este excepțională, a ajuns în stadiul de 8-9 frunze. De asemenea, în lanul înverzit, și grâul se prezintă foarte frumos. Pentru mine, rapița este o cultură deosebită din punct de vedere tehnologic, e destul de grea, cu toate că unii fermieri o tratează cu ușurință. I-am dat un regulator de creștere ca să intre bine în iarnă”, ne-a declarat fermierul.
Cultivatorul spune că până la venirea ploilor din noiembrie, terenul s-a lucrat mai greoi, apoi nu au mai fost probleme. A terminat ogoarele de toamnă pe cele 200 ha mobilizând în brazdă două tractoare mari.
„Încă nu am tras linia de final; deocamdată ne ocupăm de pregătirea utilajelor pentru campania de primăvară, care începe din… iarnă! Mecanicii mei le curăță de noroi, de rugină, le unge, le mai repară pe unde este nevoie. Problemele apar atunci când trebuie să desfaci mașinile și tractoarele! Însă marele bai sunt banii! Utilajele care vin de afară sunt destul de scumpe, iar piesele sunt și mai scumpe; asta înseamnă să nu ai industria ta! Agricultura, spun unii politicieni, va reface România. S-o creadă ei că la prețurile de pe piață și la bătaia de joc, agricultura mai salvează România!”, a conchis producătorul agricol buzoian. Valeriu Călin nu mai cumpără utilaje agricole, s-a dotat cu tot ce i-a trebuit, dar s-a îndatorat la bănci până-n gât.
VRANCEA
Grâu acoperit de apă
„Campania de toamnă s-a derulat binișor. Au fost multe zile ploioase și ne-au întârziat cu vreo două săptămâni semănăturile de toamnă”, ne-a declarat Aristide Huștiu, fermier din județul Vrancea, care lucrează 267 ha. Precipitațiile căzute la sfârșit de noiembrie i-au inundat 40 ha de grâu din cele 151 ha însămânțate. Pentru a scăpa de băltire, a pus în funcțiune două motopompe pe benzină de capacitate mică (doi țoli în diametru). Acolo unde terenul a permis, a săpat șanțuri pentru scurgerea surplusului de apă din cultură. Acum grâul este înfrățit și fermierul speră să-și revină după eliminarea excesului de apă.
În toamnă a semănat și 46 ha de rapiță pentru cultură verde, pe care o va întoarce în primăvară. „Mai am de efectuat vreo 18 ha de arături adânci, în două zile termin lucrarea. Am două tractoare în brazdă, pe unul mă urc eu, pe celălalt, Ionuț Dandeș, un priceput mecanizator”, a susținut Aristide Huștiu.
Fermierul ne spune că anul agricol este satisfăcător. “Am depus la APIA documente pentru calamitarea în proporție de 40% a 105,67 ha de floarea-soarelui. Am cumpărat anul acesta un dezmiriștitor și mai vreau să iau și un tractor mai performant de 175 CP, dar să văd cum ies când trag linie la sfârșit!”, a precizat producătorul agricol.
BRĂILA
Bobul auriu a fost pregătit din toamnă
Ferma „Lanul auriu”, administrată de Maria Andrei, se întinde pe 400 ha. La această dată, 150 ha sunt acoperite cu grâu, un soi preluat de la LG. „Precipitațiile din toamnă ne-au ajutat foarte mult, au refăcut rezerva de apă, au asigurat răsărirea uniformă și înfrățirea plantelor. Pregătirea terenului s-a realizat în condiții excelente, ca și cele 200 ha de ogoare adânci de toamnă”, ne-a declarat fermiera.
Cultivatoarea ne-a relatat că floarea-soarelui a fost cultura premergătoare grâului. Nu a mai fost nevoie să brăzdeze terenul. După recoltare s-a intrat cu un tocător mecanic pentru a mărunți resturile vegetale, apoi s-au realizat două treceri cu discul, lucrări executate perpendicular, una peste cealaltă, după care au semănat direct cu cele două semănători SUP 29 și SUP 31. Nutriția a fost asigurată cu 200 kg/ha de superfosfat (NPK 0:46:0). În primăvară vor fi administrate 200 kg/ha de azotat.
Cine are floare pe stoc, câștigă!
„Am tras linie și suntem mulțumiți de ceea ce am realizat, am obținut producții bune, cu toate că seceta și-a spus ultimul cuvânt! Ne-au ajutat prețurile care au fost mai mari decât anul trecut. Am dat floarea-soarelui cu 1,4 lei/kg (față de 1 leu/kg în 2014), dar am o strângere de inimă: dacă o mai țineam în magazie, o vindeam la 1,8-1,9 lei/kg! Cine o ține pe stoc, sigur va câștiga! Nu trebuie uitat faptul că furnizorii nu ne lasă, iar pe de altă parte trebuie să plătim și motorina. Dacă nu ai bani, ești obligat să vinzi!”, a rostit cu un dram de amărăciune Maria Andrei.
O altă nemulțumire a fermierei este aceea că a ajuns la o vârstă la care nu mai poate accesa fonduri europene. „Prin PNDR 2020, numai tineretul este încurajat să depună proiecte eligibile pentru absorbția banilor comunitari, de parcă agricultura este făcută numai de tineri!”, a răbufnit justificat cultivatoarea brăileană.
În linii mari, toți fermierii cu care am stat de vorbă s-au declarat mulțumiți de starea de vegetație a semănăturilor de toamnă. Ei așteaptă un an agricol (și calendaristic) mai bun și … avansul la subvenția pe suprafață. Iar culturile “visează” la plapuma călduroasă a zăpezilor de altădată!
